Intrarea în vigoare a Instrumentului anti-coerciţie (ACI), acordarea de noi tranşe de bani prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, către mai multe ţări, Germania fiind pentru prima dată beneficiară, decesul francezului Jacques Delors, preşedintele executivului comunitar între 1985 şi 1995, se numără printre evenimentele acestei perioade.

Comisia Europeană
La 27 decembrie, Instrumentul anti-coerciţie (ACI) a intrat în vigoare, oferind UE mijloacele de a descuraja şi de a răspunde la constrângerile economice şi, astfel, de a apăra mai bine interesele sale şi ale statelor sale membre pe scena globală, potrivit https://ec.europa.eu/. Comisia Europeană a propus ACI în 2021, ca parte a noii sale strategii comerciale, ca instrument specific de abordare a constrângerii economice. Aceasta este definită ca o situaţie în care o ţară terţă încearcă să facă presiuni asupra UE sau a unui stat membru pentru a face o anumită alegere prin aplicarea sau ameninţarea cu aplicarea unor măsuri care afectează comerţul sau investiţiile împotriva UE sau a unui stat membru. Instrumentul poate fi declanşat de o gamă largă de practici coercitive.

Comisia Europeană va ţine cont de contribuţiile părţilor interesate atunci când ia în considerare activarea instrumentului sau contramăsurile adecvate în cazuri individuale, iar întreprinderile sunt încurajate să prezinte informaţii relevante. În plus, a fost stabilit un singur punct de contact pentru a ajuta la aplicarea acestui instrument. Orice parte interesată poate transmite în mod confidenţial informaţii relevante cu privire la incidente de constrângere economică sau, în general, la aplicarea ACI, prin utilizarea punctului unic de contact.

ACI şi orice acţiuni care pot fi întreprinse în temeiul instrumentului sunt în concordanţă cu obligaţiile internaţionale ale UE şi se întemeiază pe deplin în dreptul internaţional. ACI este doar unul dintre instrumentele importante care sunt introduse pentru a contribui la consolidarea securităţii economice a Europei, ca parte a strategiei europene de securitate economică prezentată de Comisia Europeană în iunie 2023.

ACI este conceput în primul rând pentru a acţiona ca un mijloc de descurajare împotriva constrângerii economice. Acolo unde aceasta încă se întâmplă, instrumentul oferă o structură pentru a răspunde într-un mod bine calibrat pentru a opri constrângerea. Oferă UE o gamă largă de posibile contramăsuri atunci când o ţară refuză să elimine constrângerea. Acestea includ impunerea de tarife, restricţii privind comerţul cu servicii şi aspecte legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală şi restricţii privind accesul la investiţiile străine directe şi la achiziţiile publice. Regulamentul oferă un cadru juridic pentru răspunsul la constrângere şi stabileşte mijloacele prin care UE să investigheze şi să ia decizii. Acesta include termene şi proceduri pentru ca părţile interesate afectate de constrângere să contacteze Comisia şi să organizeze o consultare cu părţile interesate înainte de a lua contramăsuri. ACI oferă, de asemenea, un cadru pentru ca UE să solicite unei ţări terţe să repare prejudiciul cauzat de constrângerea sa economică.

UE va continua să coopereze cu parteneri şi aliaţi similari pentru a aborda constrângerea economică, iar ACI reprezintă un plus semnificativ la eforturile internaţionale în acest domeniu.

La 28 decembrie, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia au primit tranşele de bani prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, fondul UE creat în timpul crizei coronavirusului, potrivit https://ec.europa.eu/. Între aceste ţări, Germania a primit pentru prima dată bani din acest fond, în valoare de 4 miliarde de euro, conform dpa. Berlinul a solicitat Bruxellesului plata la jumătatea lunii septembrie; în total Germania va putea retrage 28 de miliarde din acest fond, potrivit calculelor Comisiei.

Fostul preşedinte al Comisiei Europene în perioada 1985-1995, francezul Jacques Delors, a încetat din viaţă la 27 decembrie, la vârsta de 98 de ani, potrivit AFP. A fost ministru al economiei între 1981 şi 1984, în mandatul preşedintelui François Mitterrand. Preşedinte al Comisiei Europene între 1985-1995, el a jucat un rol important, printre alte, în crearea pieţei unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul unic european, constituirea Uniunii economice şi monetare care a condus la crearea monedei euro. În 1995, a fost favorit în sondajele privind alegerile prezidenţiale, dar a renunţat în ultimul moment. La 28 decembrie, drapelele de la sediul Comisiei Europene au fost coborâte în bernă, în semn de omagiu faţă de fostul preşedinte al Comisiei. Numeroşi lideri europeni i-au adus omagii, numindu-l "un vizionar care a făcut Europa noastră mai puternică" (preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen), "unul dintre constructorii Europei noastre" (preşedintele Consiliului European, Charles Michel), "un umanist în slujba cooperării şi solidarităţii între europeni" (conservatorul Michel Barnier, fost comisar francez şi negociator al Brexitului). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan)