Uniunea Europeană va organiza un summit extraordinar la data de 1 februarie în încercarea de a se pune de acord asupra revizuirii bugetului său multianual, inclusiv asupra fondurilor pentru Ucraina, de asemenea, acordul politic, la care au ajuns Parlamentul European şi Consiliul, asupra unei ample reforme a politicii europene privind azilul şi migraţia se numără printre principalele subiecte ale agendei europene pentru săptămâna care se încheie.


Consiliul Uniunii Europene

* Uniunea Europeană va organiza un summit extraordinar la data de 1 februarie în încercarea de a se pune de acord asupra revizuirii bugetului său multianual, inclusiv asupra fondurilor pentru Ucraina, a declarat la 18 decembrie preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Liderii UE au convenit săptămâna trecută deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, dar nu au reuşit să se pună de acord asupra unui pachet financiar de 50 miliarde de euro pentru Kiev, din cauza opoziţiei Ungariei. Michel a mai declarat că, pe lângă fondurile pentru Ucraina, UE mai propune finanţări suplimentare în problema migraţiei, pentru despăgubiri în caz de dezastre naturale, precum şi pentru securitate şi apărare.

* Consiliul Uniunii Europene a adoptat al 12-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei, a informat la 18 decembrie Comisia Europeană într-un comunicat, după ce Austria şi-a dat acordul final în weekend. Pachetul se axează pe impunerea de interdicţii suplimentare la importuri şi exporturi, combatarea eludării sancţiunilor deja în vigoare şi umplerea lacunelor de până acum. Printre altele, acest al 12-lea pachet impune interzicerea importului direct şi indirect, achiziţia sau transferul de diamante din Rusia şi introduce o nouă interdicţie asupra gazului petrolier lichefiat (GPL), care va viza importuri anuale de 1 miliarde de euro, arată comunicatul. Pachetul adaugă 140 de persoane fizice şi entităţi din Rusia pe lista celor ale căror active sunt îngheţate, fiind vorba despre actori din armată, industria de apărare, companii militare private şi din sectorul IT.


Parlamentul European

* Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns, la 20 decembrie, la un acord asupra unei ample reforme a politicii europene privind azilul şi migraţia, a anunţat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas. Această reformă, decisă în urma unor negocieri dificile care au durat mai mult de trei ani, prevede în special un control consolidat asupra sosirilor de migranţi în UE, înfiinţarea de centre închise în apropierea frontierelor pentru a-i returna mai rapid pe cei care nu au drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre în favoarea statelor aflate sub presiunea migraţiei.

Acordul politic, la care au ajuns Parlamentul European şi Consiliul, în legătură cu Pactul privind migraţia şi azilul constituie un progres major către un sistem comun de gestionare a migraţiei în UE, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat publicat pe https://ec.europa.eu/.

Acordul vizează cinci propuneri-cheie ale pactului: Regulamentul privind procedura de screening: instituirea unor norme uniforme privind identificarea resortisanţilor ţărilor terţe la sosire, îmbunătăţind astfel securitatea în spaţiul Schengen; Regulamentul privind Eurodac: crearea unei baze de date comune care să colecteze date mai exacte şi complete pentru a detecta deplasările neautorizate; Regulamentul privind procedura de azil: accelerarea şi eficientizarea procedurilor în materie de azil, returnare şi proceduri la frontieră; Regulamentul privind gestionarea situaţiilor legate de azil şi migraţie: instituirea unui nou mecanism de solidaritate între statele membre pentru a echilibra sistemul actual, în care câteva ţări sunt responsabile pentru marea majoritate a cererilor de azil, şi stabilirea unor norme clare privind responsabilitatea pentru cererile de azil; Regulamentul privind situaţiile de criză şi forţă majoră: asigurarea faptului că UE va fi pregătită să facă faţă situaţiilor de criză, inclusiv instrumentalizării migranţilor.

Odată ce Parlamentul European şi Consiliul adoptă în mod oficial aceste propuneri, vor fi instituiţi pilonii noului Pact privind migraţia şi azilul, conform sursei citate.

Ungaria a afirmat că ''respinge cu forţă'' acordul convenit de statele membre ale Uniunii Europene pentru a modifica în profunzime sistemul european de azil şi migraţie, Budapesta refuzând să contribuie la mecanismul de solidaritate obligatorie între ţările membre. Acordul a fost salutat de Spania, Grecia şi Italia. Slovacia se opune "oricăror cote obligatorii ale UE de relocare" a migranţilor sau amenzilor pentru neaplicarea acestor cote, a declarat la Budapesta ministrul de externe slovac Juraj Blanar, au relatat agenţiile EFE şi MTI.


Comisia Europeană

* Ţările Uniunii Europene au rămas în urmă în privinţa obiectivului de scădere a emisiilor, iar în lipsa unor politici mai ferme în acest sens, riscă să rateze acest obiectiv, a avertizat la 18 decembrie Comisia Europeană. Măsurile prevăzute în planurile naţionale ale statelor UE privind combaterea schimbărilor climatice ar duce per total la o scădere netă a emisiilor de gaz cu efect de seră cu 51% până în 2030, ceea ce ar însemna neîndeplinirea obiectivului stabilit legal de reducere a emisiilor cu 55%, potrivit unei evaluări a executivului european.

* Comisia Europeană a aprobat, în baza regulilor UE în materie de ajutoare de stat, proiectul Franţei de a vărsa către Agenţia France-Presse (AFP) o compensaţie anuală de 120 de milioane de euro pentru misiuni de interes general în perioada 2024-2028, a relatat AFP la 19 decembrie. Comisia a evaluat măsura prevăzută de Franţa cu privire la reguli ale UE în materie de ajutoare de stat şi, în special articolul 106, alineatul 2, din tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi la norme privind compensarea serviciului public în baza încadrării serviciilor de interes economic general (SIEG).

* Un grup de 11 ţări membre ale UE, între care Franţa, a cerut viitoarei Comisii Europene să pună energia nucleară pe picior de egalitate cu sursele regenerabile pentru a atinge obiectivul de neutralitate a carbonului pe continent până în 2050, a relatat AFP. Un alt grup de 11 ţări, în jurul Germaniei, a cerut în paralel o accelerare a energiilor regenerabile, subliniind diviziunile europene pe acest subiect strategic.


Parchetul European (EPPO)

* Biroul Procurorului Public European a estimat, la 18 decembrie, că proiectul de reformă a Codului Penal din Slovacia reprezintă ''un risc grav de încălcare a statului de drept'' susceptibil să afecteze bugetul Uniunii Europene, transmite AFP. Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, i-a trimis o scrisoare Comisiei Europene în legătură cu reformele propuse de guvernul condus de premierul populist Robert Fico. Reformele respective se referă la flexibilizarea sancţiunilor pentru corupţie şi delicte economice, suprimarea protecţiei avertizorilor de integritate şi desfiinţarea biroului procurorului dedicat cazurilor de corupţie la nivel înalt şi criminalităţii organizate în această ţară membră UE cu 5,4 milioane de locuitori. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)