Între legile promulgate în luna decembrie 2023, se numără:
* Legea nr. 361 din 5 decembrie 2023 privind personalul Curţii Constituţionale
* Legea nr. 363 din 5 decembrie 2023 pentru instituirea zilei de 11 iulie ca "Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii"
* Legea nr. 372 din 7 decembrie 2023 pentru completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României
* Legea nr. 413 din 19 decembrie 2023 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe
* Legea nr. 416 din 19 decembrie 2023 pentru instituirea Programului naţional de scoatere din pericol a patrimoniului cultural imobil şi modificarea art. 51 alin. (31) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

* Legea nr.361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale
Legea nr. 361/2023 stabileşte, între altele, că magistraţii-asistenţi vor putea beneficia de pensie de serviciu, la împlinirea vârstei de 60 de ani, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată din media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

"Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în acestei funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate", se arată în lege.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Personalul Curţii Constituţionale asigură suportul necesar pentru realizarea actelor şi procedurilor corespunzătoare îndeplinirii de către CCR, în calitate de unică autoritate de jurisdicţie constituţională, a atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de lege, precum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii judecătorilor şi a plenului Curţii.

Potrivit legii, în cadrul Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal: a) magistraţi-asistenţi; b) personal auxiliar de specialitate; c) personal încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale, în condiţiile legii.

Iniţiativa legislativă care a stat la baza legii a aparţinut unui număr de 55 de deputaţi PNL şi PSD, fiind depusă în parlament în aprilie 2023 (Pl-x nr. 267/2023). Iniţiatorii şi-au motivat proiectul prin faptul că în prezent nu există o reglementare unică în ceea ce priveşte personalul Curţii Constituţionale, conform https://www.cdep.ro/.

Legea a fost promulgată la 5 decembrie 2023.

* LEGE nr. 363/2023 pentru instituirea zilei de 11 iulie ca "Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii"
"Se instituie ziua de 11 iulie ca 'Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii'. Cu prilejul acestei zile pot fi organizate activităţi diplomatice, politice, culturale, sportive, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează istoria şi promovarea relaţiilor bilaterale româno-americane. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi misiunile diplomatice ale României în Statele Unite ale Americii, precum şi din alte state sau aflate pe lângă organizaţii internaţionale (reprezentanţii diplomatici ai României de la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, NATO, UE ) pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate", se arată în lege.

Potrivit actului normativ, unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a "Zilei Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii".

Iniţiativa legislativă a fost introdusă în parlament în octombrie 2022 şi a aparţinut unui număr de 89 deputaţi şi senatori de la PSD, PNL şi UDMR (PL-x nr. 62/2023). În expunerea de motive, iniţiatorii au explicat că această zi a prieteniei urmează să fie sărbătorită anual la data de 11 iulie, data la care preşedintele Bill Clinton a efectuat vizita la Bucureşti (11 iulie 1997), susţinând discursul care a încurajat evoluţia ţării noastre în direcţia democratizării şi consolidării, în cadrul instituţiilor statului, a unor principii precum libertatea, statul de drept, egalitatea de şanse, solidaritatea şi lupta împotriva corupţiei, conform cdep.ro.

Legea a fost promulgată la 5 decembrie 2023.

*Legea nr. 372/2023 prin care decoraţiile statului român nu pot fi conferite foştilor colaboratori ai Securităţii şi persoanelor condamnate
Legea prevede că decoraţiile statului român nu pot fi conferite cetăţenilor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii şi au desfăşurat activităţi de poliţie politică şi nici cetăţenilor care au fost condamnaţi la pedeapsa privativă de libertate, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea de drept sau reabilitarea judecătorească.

Actul normativ modifică legea privind sistemul naţional de decoraţii al României în ceea ce priveşte condiţiile în care cetăţenilor nu le pot fi conferite decoraţii ale statului român.

"Decoraţiile nu pot fi conferite cetăţenilor pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, prin care se constată că au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii şi au desfăşurat activităţi de poliţie politică, precum şi cetăţenilor pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă de condamnare la pedeapsa privativă de libertate, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea de drept sau reabilitarea judecătorească", prevede legea.

Legea are la bază o propunere legislativă din octombrie 2023 aparţinând unor deputaţi PNL, PSD şi minorităţi (PL-x nr. 611/2023). Conform expunerii de motive a actului normativ, persoanele care sunt onorate cu distincţiile statului român trebuie să fie "de înaltă calitate morală" şi asupra lor "nu trebuie să planeze nicio umbră de îndoială", scrie cdep.ro.

Legea a fost promulgată la 7 decembrie 2023.

*Legea nr. 413/2023 prin care Guvernul poate emite ordonanţe în domenii precum Interne şi Economie, în afara sesiunilor parlamentare
Legea prevede că executivul este abilitat să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice în mai multe domenii, nu înainte de încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2023 şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2024.

Astfel, Executivul poate emite ordonanţe în Finanţe şi Economie, Dezvoltare, lucrări publice şi administraţie, Muncă şi solidaritate socială, Afaceri interne, Sănătate, Agricultură, Transporturi şi infrastructură, Cultură, Investiţii şi proiecte europene. De asemenea, Guvernul poate proroga sau modifica termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

Ordonanţele emise de Guvern vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2024. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

La baza legii a stat un proiect de guvern înregistrat în procedură parlamentară în luna decembrie 2023 (PL-x nr. 749/2023).

Legea a fost promulgat la 19 decembrie 2023.

*Legea nr. 416/2023 care instituie Programul Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil
Legea pentru instituirea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil (PNSP) are ca obiectiv punerea în siguranţă, anual, a unui număr de 100 de monumente istorice aflate în stare avansată de degradare de la nivelul tuturor judeţelor României şi a municipiului Bucureşti.

Programul este gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului, iar lista proiectelor atribuite este întocmită de Direcţia de Patrimoniu Cultural şi cuprinde cel puţin două monumente istorice pentru fiecare judeţ şi cel puţin patru pentru municipiul Bucureşti.

Locurile rămase neatribuite, până la concurenţa numărului 100, se împart între judeţele care ocupă primele 14 poziţii din Lista monumentelor istorice după numărul de monumente.

Pot depune proiecte spre finanţare în cadrul PNSP persoane fizice sau persoane juridice de drept public sau privat care fac dovada calităţii de proprietar, deţinător al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosinţă pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare al unui monument istoric care au obţinut în prealabil un acord sau avizul Ministerului Culturii pentru punerea în siguranţă în primă urgenţă pentru obiectivul respectiv. Sunt eligibili şi proprietarii unui imobil parte a unui ansamblu sau sit din Lista monumentelor istorice.

Suma maximă acordată pentru fiecare monument istoric admis la finanţare în cadrul PNSP este de 500.000 lei, iar beneficiarul poate atrage fonduri şi din alte surse private sau publice pentru realizarea de lucrări de intervenţie asupra monumentului, cu excepţia altor fonduri din cadrul programelor Ministerului Culturii.

Institutul Naţional al Patrimoniului acordă suma solicitată de beneficiari sau o sumă diminuată, în funcţie de bugetul PNSP şi punctajele obţinute.

Potrivit legii, 3% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc va fi direcţionat anual către Institutul Naţional al Patrimoniului, pentru finanţarea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil.

În termen de trei luni de la data intrării în vigoare a Legii, se aprobă normele metodologice privind elaborarea şi derularea Programului.

Propunerea legislativă care a stat la baza legii a fost depusă în parlament în septembrie 2023 (PL-x nr. 503/2023), de mai mulţi deputaţi şi senatori ai PNL. În expunerea de motive, aceştia arată că "este nevoie de crearea unui mecanism eficient de intervenţie a statului în scopul protejării patrimoniului cultural, prin asigurarea unei finanţări minime necesare pentru punerea în siguranţă a monumentelor aflate în stare de colaps şi precolaps", conform cdep.ro.

Legea a fost promulgată la 19 decembrie 2023. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)