Drama "Hârtia va fi albastră" este un film românesc lansat în 2006, a cărui regie este semnată de Radu Muntean. Filmul, o co-producţie Multi Media Est şi Antena 1, a fost unul dintre câştigătorii Concursului de Proiecte Cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei în 2005. (Comunicat de presă, Un nou film în regia lui Radu Muntean - "Hârtia va fi albastră", https://agenda.liternet.ro/)

Scenariul filmului scris de Radu Munteanu împreună cu Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu spune povestea evenimentelor tragice petrecute în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, în Bucureşti, în haosul creat de fuga fostului dictator. "Povestea e una fictivă dar se inspiră din ce li s-a întâmplat echipelor USLA în faţă la MAPN. Acolo s-au dus două echipaje de autovehicule blindate de intervenţie (acelaşi model cu cele cu care am filmat noi) şi au fost ciuruite. După aceea cadavrele le-au fost pângărite timp de o săptămână, pentru că soldaţii fuseseră luaţi drept terorişti. Au fost scuipaţi, s-au stins mucuri de ţigară pe ei etc. ... Apoi s-a aflat că au fost măcelăriţi dintr-o confuzie" spunea Radu Muntean despre film în revista "Re:publik" (2006), citat de revista online editată de Uniunea Cineaştilor din România, http://aarc.ro/.

Filmul începe brutal cu finalul, când doi soldaţi ies dintr-un TAB şi îşi aprind o ţigară. În apropiere, alţi soldaţi cu un TAB de la o altă unitate motorizată a MAPN-ului, fără nici cel mai mic avertisment, deschid focul eliminându-i pe ceilalţi. Prozatorul şi criticul literar Angelo Mitchievici spunea despre acest moment al filmului că este "unul dintre lucrurile care mi se par reuşite: Radu Muntean nu mai reia acest final. La sfârşit avem doar o explicare a scenei: parola, cea care dă şi titlul filmului, "Hârtia va fi albastră", valabilă pentru trupele MI, nu este cunoscută şi de cei de la armată. Solicitaţi să se identifice, cei din TAB dau singura parolă pe care o ştiu, sunt luaţi drept terorişti, aceeaşi confuzie ca şi în cazul lui Costi, şi sunt lichidaţi. În fond, Radu Muntean nu trebuie să inventeze nimic, o mulţime de situaţii de acest fel, pentru care masacrul de la Otopeni rămâne exemplar, definesc Revoluţia din decembrie cu toate manevrele diversioniste ale spectacolului de lumini şi umbre. [...] În pelicula sa nu este loc decât pentru ceea ce se întâmplă, situaţiile apar recreate prin colajul unui film brut, fără tăieri la montaj. [...] Caracterul dramatic al situaţiilor se reconstituie mai degrabă prin absurdul unei confruntări care seamănă cu un joc de-a baba oarba, diversiunea la care am luat cu toţii parte. Se trage din toate părţile, însă inamicul nu este vizibil. Pe fondul confuziei generale eroismul dispare, iar confruntarea se transformă într-un grand guignol". ("România literară" nr. 2 / 2007, http://aarc.ro/)

Protagonistul filmului este Costi Andronescu (interpretat de Paul Ipate) un tânăr recrut prins în vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989, cu doar trei luni înainte de eliberarea din serviciul militar. Din distribuţie mai fac parte cunoscuţii actori Adrian Cărăuleanu (locotenent Neagu), Ioan Sapdaru (Crăciun) şi Dana Dogaru (dna. Andronescu), dar şi tinere talente precum Dragoş Bucur (Dragoş), Andi Văsluianu (Aurel), Tudor Aron Istodor (Bobo), Alexandru Potocean (Vasile), Gabriel Spahiu (Georgescu), Constantin Diţă (Panghe), Mimi Brănescu (locotenent Deleanu), Ana Ularu (Angela), Cuzin Toma (soldat poartă TVR), Adrian Văncică (sergent Pană), indică site-ul https://www.cinemagia.ro/.

"Plutonul de intervenţie motorizat, condus de locotenentul Neagu primeşte ordin de patrulare prin cartierele marginaşe. Staţia radio a vehiculului funcţionează intermitent, iar mesajele care se transmit între unităţile de blindate, emisia trunchiată a posturilor de radio şi TV informează vag despre nişte terorişti care atacă televiziunea naţională şi aruncă în confuzie membrii echipajului. Costi, unul dintre cei doi soldaţi în termen ai plutonului, ajuns să facă armata în Bucureşti datorită intervenţiilor tatălui său, crede că misiunea oricărui român, după atâţia ani de dictatură, e să lupte împotriva susţinătorilor lui Ceauşescu, indiferent de ordinele superiorilor şi o susţine cu aerul răsfăţat şi încăpăţânat al unui băiat de bani gata. Are pe această tema o controversă cu locotenentul Neagu şi, profitând de o altercaţie dintre colegii lui şi un grup de manifestanţi, fuge să lupte la Televiziune, în ciuda ameninţărilor şi rugăminţilor locotenentului. Soldatul nu ajunge însă la sediul televiziunii ci într-o vilă din apropierea televiziunii unde dintr-o confuzie e luat drept terorist şi arestat de grupul mixt de militari şi civili care apărau vila, în timp ce restul plutonului porneşte în misiunea utopică şi riscantă de recuperare a lui Costi, trecând prin clădirea sub asediu a televiziunii, unde locotenentul Neagu e dezarmat şi umilit de un colonel isteric şi ajungând în cele din urma acasă la Costi unde mama şi prietena băiatului îl aşteaptă răvăşite de îngrijorare", arată https://premiilegopo.ro/.

Criticul de film Iulia Blaga spunea că "filmul lui Radu Muntean câştigă foarte mult prin actori. Scoate la rampă trei tineri, colegi de an la UNATC - Paul Ipate, Tudor Aron Istodor şi Alexandru Potocean, lansează un mare actor de film - Adi Cărăuleanu, dă ocazia unor actori cunoscuţi să aibă partituri mai mici, dar consistente. Nimeni nu e primadona, nu există roluri principale şi secundare, ca şi cum toată lumea e la fel de importantă". ("România liberă", octombrie 2006, http://aarc.ro/)

În 2006, lungmetrajul a câştigat două premii la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo: Menţiunea specială a Juriului şi Premiul CICAE - Confederaţia Internaţională a Cinematografelor de Artă şi Eseu. De asemenea, a fost desemnat cel mai bun film în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Film Eurasia - Antalya (16-23 septembrie) şi a primit Premiul Special al Juriului în cadrul Festivalului de Film de la Namur, potrivit https://www.icr.ro/. A câştigat şi premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Cottbus (14-18 noiembrie 2006) şi marele premiu al festivalului de film "Balkan Black Box", desfăşurat la Berlin în perioada 17-25 noiembrie 2006.

"'Hârtia va fi albastră' nu oferă o perspectivă istorică de tip History Channel, ci îşi propune să restituie emoţia acelor zile din perspectiva actorilor mărunţi ai evenimentelor. E povestea pierderii inocenţei unei generaţii şi a unei revolte populare care a scos la lumină în egală măsură ce avem mai bun şi mai rău în noi, şi spiritul de solidaritate, dar şi egoismul şi răutatea, acumulate în zeci de ani de frustrare", explica regizorul Radu Muntean.

Filmul s-a aflat în Competiţia oficială şi a Festivalului Internaţional de Film de la Locarno (2-12 august 2006).

În 2007, cu ocazia decernării Premiilor GOPO, actorul Andi Vasluianu a câştigat premiul la categoria cel mai bun actor într-un rol secundar, iar Dragoş Stanomir a câştigat la categoria cel mai bun sunet. Nominalizările lungmetrajului au fost la categoriile: cel mai bun film de lungmetraj, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cel mai actor într-un rol secundar, cea mai bună imagine. Actorul Paul Ipate a fost nominalizat la Premiul "Tânără Speranţă", indică site-ul dedicat Premiilor Gopo, https://premiilegopo.ro/.

Filmul "Hârtia va fi albastră" este cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Radu Muntean, după "Furia" (2002), filmul de debut, care a primit nu mai puţin de cinci premii ale Uniunii Cineaştilor din România, inclusiv "Premiul pentru debut". AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cinemagia.ro