Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 se reuneşte în zilele de 14 şi 15 decembrie 2023, la Bruxelles, discutându-se, între altele, despre: răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, solidaritatea UE cu Ucraina, politica de extindere a UE, bugetul pe termen lung al UE, cooperarea UE în materie de securitate şi apărare, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Conform https://www.ukrinform.net/, în cadrul Consiliului European din aceste zile, se va lua în discuţie şi deschiderea negocierilor de aderare la Uniune a Ucrainei, conform unei declaraţii a ministrului de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, citat de agenţia de ştiri ucraineană. Din 23 iunie 2022, Ucraina are statutul de ţară candidată.

De asemenea, potrivit unei relatări Reuters, într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Spania, Irlanda, Belgia şi Malta şi-au exprimat dorinţa ca summitul UE să dezbată situaţia din Gaza şi să solicite în comun o încetare de durată a focului în regiune, care să pună capăt conflictului.

Cu privire la răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 23 iunie 2023, Consiliul UE a adoptat al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi a impus sancţiuni suplimentare împotriva a 71 de persoane şi 33 de entităţi. Pachetul convenit a inclus, printre altele, măsuri pentru: consolidarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu ţările terţe pentru a împiedica eludarea sancţiunilor, interzicerea tranzitului de produse şi tehnologii prin Rusia, înăsprirea restricţiilor la export. De asemenea, în septembrie 2023, Consiliul a convenit să prelungească protecţia temporară pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de la 4 martie 2024 până la 4 martie 2025.

Un alt subiect pe ordinea de zi a Consiliului European 14-15 decembrie este solidaritatea UE cu Ucraina. În acest sens, de la începutul războiului, UE şi statele sale membre au oferit Ucrainei şi poporului ucrainean un sprijin de peste 77 de miliarde de euro: 38,3 miliarde euro sub formă de asistenţă economică, 17 miliarde euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul UE, 21,16 miliarde euro sub formă de sprijin militar, 670 de milioane euro asistenţă prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE, se mai arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

Referitor la politica de extindere, cele mai recente concluzii ale Consiliului privind extinderea au fost aprobate la 13 decembrie 2022. În concordanţă cu cadrul general al criteriilor de la Copenhaga, Consiliul a subliniat, în context, necesitatea unei condiţionalităţi echitabile şi riguroase şi a principiului meritelor proprii. Actualele ţări candidate sunt: Muntenegru, Serbia, Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Bosnia şi Herţegovina, Georgia a depus, la rândul ei, o cerere de aderare la UE.

Liderii Uniunii vor lua în discuţie şi bugetul pe termen lung al Uniunii. De la adoptarea, în 2020, a bugetului său pe termen lung pentru perioada 2021-2027 (Cadrul financiar multianual - CFM), UE s-a confruntat cu provocări neaşteptate, cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, accelerarea ratei inflaţiei şi a ratei dobânzilor. Acestea au exercitat presiune asupra bugetului UE. La 20 iunie 2023, Comisia a prezentat o serie de propuneri legislative de consolidare a bugetului UE într-un număr limitat de domenii prioritare: crearea unui Mecanism pentru Ucraina, o consolidare a bugetului UE pentru a sprijini statele membre în abordarea provocărilor urgente legate de aspectele interne şi externe ale migraţiei, crearea unei platforme pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP), un mecanism de acoperire a costurilor suplimentare pentru finanţarea Instrumentului de redresare Next Generation EU. Revizuirea CFM necesită unanimitate în Consiliu şi aprobarea Parlamentului European şi se aşteaptă un acord în acest sens până la finalul anului, conform https://commission.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la cooperarea UE în materie de securitate şi apărare, cea mai recentă evoluţie a Uniunii este adoptarea, de către Consiliu, la 11 decembrie 2023, a deciziei de lansare a iniţiativei UE de securitate şi apărare în sprijinul Ţărilor din Africa de Vest din Golful Guineei, pentru o durată iniţială de doi ani. De asemenea, a aprobat planurile de operare şi de misiune pentru pilonii civili şi, respectiv, militari ai iniţiativei. Iniţiativa face parte din abordarea integrată a UE faţă de regiune şi va contribui la sprijinirea Coastei de Fildeş, Ghana, Togo şi Benin în abordarea provocărilor legate de instabilitate şi insecuritate în zonă.

***
Anterioara reuniune a Consiliului European a avut loc în zilele de 25 şi 26 octombrie 2023, când liderii UE au discutat despre situaţia în curs din Orientul Mijlociu, continuarea sprijinului pentru Ucraina şi revizuirea bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027. De asemenea, au discutat despre creşterea economică în UE, despre migraţie şi despre relaţii externe, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor", adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)