Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 11 decembrie 2023, la Bruxelles, luând în discuţie subiecte precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Israel, Fâşia Gaza şi din regiune, situaţia Sahel sau dimensiunea de politică externă a securităţii economice, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Reuniunea Consiliul Afaceri Externe al UE, prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, va începe cu un schimb informal de opinii cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba.

Întâlnirea va fi precedată de un mic dejun informal cu ministrul afacerilor externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, şi va fi urmată de reuniunea ministerială a Parteneriatului estic.

În ceea ce priveşte agresiunea Rusiei în Ucraina, Consiliul Afaceri Externe anterior, din 13 noiembrie, a reafirmat angajamentul ferm de a sprijini Ucraina şi de a o ajuta să se apere împotriva războiului lui Putin. Miniştrii au discutat atunci despre sprijinul militar al UE şi despre viitoarele angajamente în materie de securitate, ca urmare a sarcinilor încredinţate de liderii europeni în octombrie 2023. Înaltul Reprezentant a confirmat că prima prioritate este asigurarea unui sprijin militar suplimentar prin pachetul dedicat propus în cadrul Fondului de asistenţă pentru Ucraina, începând din 2024. De asemenea, Consiliul a insistat asupra unei alte priorităţi-cheie, Formula de pace ucraineană, care este considerată de Consiliu ca fiind singura propunere pentru o pace justă şi durabilă, urmând să fie discutată la nivel internaţional, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Subiectul referitor la situaţia din Israel şi Fâşia Gaza, s-a aflat şi pe agenda CAE din 13 noiembrie 2023, miniştrii de resort discutând în context o declaraţie convenită în unanimitate de Consiliu la 12 noiembrie, solicitând, printre altele, pauze umanitare imediate în ostilităţile din Gaza şi crearea unor coridoare umanitare. Consiliul a mai discutat apoi despre necesitatea de a se evita escaladarea conflictului şi propagarea acestuia în regiune. În acest scop, s-a făcut apel la toţi actorii relevanţi din regiune, acordându-se o atenţie deosebită situaţiei legate de Hezbollah la graniţa de nord a Israelului cu Libanul. În final, miniştrii şi-au concentrat atenţia asupra necesităţii de a lucra la o soluţie pe termen mai lung, un scenariu post-conflict care să poată garanta stabilitatea şi o pace durabilă pentru Palestina, Israel şi întreaga regiune.

De asemenea, miniştrii de resort vor face, în cadrul CAE din 11 decembrie, un schimb de opinii cu privire la Sahel şi la dimensiunea de politică externă a securităţii economice. În aprilie 2021, Consiliul a aprobat concluzii în care s-a reafirmat importanţa unui parteneriat solid şi pe termen lung între UE şi Sahel şi a intensificării acestui parteneriat printr-o strategie ambiţioasă a UE, care să stabilească cadrul pentru politica şi acţiunile sale în regiune. Din 2012, regiunea Sahel s-a confruntat cu o criză profundă în materie de securitate, care i-a împiedicat dezvoltarea şi care, împreună cu alte tendinţe pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice, presiunea demografică, accesul la resursele naturale şi riscurile epidemice, riscă să anuleze progresele înregistrate în deceniile anterioare. Sahel este o regiune situată în partea central-nordică a Africii, ce ocupă mari porţiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad, Etiopia şi Sudan. Principala sferă de aplicare geografică a strategiei UE este reprezentată de cele cinci ţări din G5 Sahel: Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania şi Niger. Cu toate acestea, strategia înscrie acţiunea UE în contextul mai larg al provocărilor regionale şi transfrontaliere şi al legăturilor care există în special între Sahel, statele de coastă din Africa de Vest, bazinul lacului Ciad şi Africa de Nord.

În ceea ce priveşte dimensiunea de politică externă a securităţii economice, la CAE din 20 iulie 2023, Înaltul Reprezentant a prezentat pe scurt Consiliului comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant privind "Strategia europeană pentru securitate economică" din 20 iunie 2023, concentrându-se asupra dimensiunii sale de politică externă.

***
Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE) este alcătuit din miniştrii afacerilor externe din toate statele membre ale UE. În funcţie de ordinea de zi, Consiliul îi reuneşte, de asemenea, pe: miniştrii apărării (politica de securitate şi apărare comună), miniştrii competenţi în materie de dezvoltare (cooperarea pentru dezvoltare), miniştrii comerţului (politica comercială comună).

Reuniunile Consiliului Afaceri Externe sunt prezidate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, în prezent Josep Borrell Fontelles. Înaltul Reprezentant este sprijinit de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE).

Doar atunci când Consiliul Afaceri Externe discută teme de politică comercială comună, acesta este prezidat de reprezentantul statului membru al UE care deţine preşedinţia Consiliului UE, asigurată prin rotaţie pentru perioade de şase luni.

Consiliul Afaceri Externe se reuneşte, de obicei, cel puţin o dată pe lună, notează site-ul www.consilium.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

MAE: Ministrul Luminiţa Odobescu va participa la reuniunea CAE de la Bruxelles