Ziua internaţională a migranţilor este marcată de ONU în fiecare an, la 18 decembrie, cu scopul de a înlătura prejudecăţile opiniei publice cu privire la migranţi şi de a muta accentul pe contribuţia acestora la diverse domenii, atât în ţările lor de origine cât şi în ţările de destinaţie, conform site-ului https://www.un.org/.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit Ziua internaţională a migranţilor prin Rezoluţia 55/93 din 4 decembrie 2000. De asemenea, prin Rezoluţia 45/158, la 18 decembrie 1990, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor emigranţi şi a membrilor familiilor acestora, care oferă un cadru complet de protecţie a drepturilor omului pentru lucrătorii migranţi.

În martie 2023, a avut loc, la New York, o primă sesiune a Dialogului Internaţional privind Migraţia (IDM - International Dialogue on Migration), în cadrul căreia s-a subliniat că este nevoie urgentă de mai multe acţiuni interconectate între schimbările climatice şi fenomenul migraţiei. Motivul ar fi că efectele directe ale schimbărilor climatice, combinate cu efecte secundare cu debut lent, cum ar fi scăderea productivităţii agricole, ar putea duce la migrarea internă a până la 216 milioane de oameni până în 2050, în funcţie de scenariul de emisii, se arată pe https://www.iom.int/.

De asemenea, în 5-6 octombrie 2023, a avut loc, la Geneva, cea de-a doua sesiune a Dialogului Internaţional privind migraţia. Sesiunea s-a bazat pe rezultatele Declaraţiei de la Kampala şi a oferit contribuţii la discuţiile de la cea 28-a Conferinţă a părţilor din cadrul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP28). De asemenea, Dialogul a oferit punctul de plecare în discuţiile unor evenimente viitoare precum Summitul viitorului din 2024 al Naţiunilor Unite sau Acordul Global pentru o migraţie sigură, ordonată şi regulată, mai scrie sursa citată.

Aproximativ 281 de milioane de persoane au fost migranţi internaţionali în 2020, reprezentând 3,6% din populaţia globală, conform Raportului "World Migration Report 2022", realizat de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Creşterea numărului de migranţi internaţionali a fost puternică în ultimele două decenii, ajungând la 281 de milioane de persoane care trăiesc în afara ţării lor de origine în 2020-2022, faţă de 173 de milioane în 2000 şi faţă de 221 de milioane în 2010. De asemenea, raportul mai arată că pandemia de COVID-19 a cauzat perturbări semnificative în zona migraţiei. Motivul principal pentru care oamenii migrează la nivel internaţional este munca, iar lucrătorii migranţi constituie majoritatea migranţilor internaţionali, cei mai mulţi alegând să trăiască în ţări cu venituri mari. Deplasările la nivel mondial sunt la un nivel record, numărul strămutaţilor interni fiind de aproximativ 55 de milioane şi numărul refugiaţilor de peste 26 de milioane, se mai arată în raport, conform site-urilor https://www.un.org/ şi https://worldmigrationreport.iom.int/.

La sfârşitul anului 2021, circa 59 de milioane de persoane au fost strămutate în interior (55 de milioane în 2020), dintre care 53,2 milioane s-au datorat conflictelor şi violenţei, în timp ce 5,9 milioane s-au datorat dezastrelor.

Indiferent de motivele care îi obligă pe oameni să se mute, migranţii şi persoanele strămutate reprezintă unele dintre cele mai vulnerabile şi marginalizate grupuri din societate şi sunt adesea expuse abuzului şi exploatării. Au acces limitat la servicii esenţiale, inclusiv asistenţă medicală, şi se confruntă cu atacuri xenofobe şi stigmatizare. În plus, mulţi lucrători migranţi au adesea locuri de muncă temporare şi neprotejate legal, ceea ce îi expune la un risc mai mare de insecuritate, disponibilizări şi condiţii precare de muncă. De asemenea, din cauza lipsei de căi sigure de migraţie, din 2014, peste 50.000 de migranţi şi-au pierdut viaţa pe rutele de migraţie din întreaga lume.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) defineşte migrantul ca fiind acea persoană care pleacă dintr-un loc în altul, care traversează o frontieră internaţională sau se deplasează în interiorul unui stat, departe de locul de rezidenţă sau de familie, făcând abstracţie de statutul juridic al unei persoane, de tipul deplasării (voluntară/involuntară) sau de cauzele care au determinat deplasarea, scrie site-ul https://www.oim.ro/.

De-a lungul istoriei omenirii, migraţia a fost o expresie curajoasă a voinţei individului de a depăşi adversitatea şi de a trăi o viaţă mai bună. În prezent, globalizarea, împreună cu progresele în comunicaţii şi transporturi, au crescut mult numărul de oameni care au dorinţa şi capacitatea de a se muta în alte locuri. Migraţia atrage atenţia din ce în ce mai mult în lume în zilele noastre. Combinate cu elemente de imprevizibilitate, urgenţă şi complexitate, provocările şi dificultăţile migraţiei internaţionale necesită o cooperare consolidată şi acţiuni colective între ţări şi regiuni. Naţiunile Unite au un rol de catalizator în acest domeniu, cu scopul de a crea mai mult dialog şi mai multe interacţiuni în ţări şi regiuni, precum şi în propulsarea schimbului de experienţă şi a oportunităţilor de colaborare, se arată pe site-ul https://www.un.org/.

La 19 septembrie 2016, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a organizat un summit dedicat refugiaţilor şi migranţilor, cu scopul de a uni ţările lumii în jurul unei abordări mai umane şi mai coordonate în privinţa fenomenului migraţiei. Astfel, în cadrul summitului, a fost adoptată Declaraţia de la New York, cu scopul de a spori protecţia refugiaţilor şi a migranţilor şi de a consolida şi îmbunătăţi mecanismele de protecţie a persoanelor în mişcare. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Intercultural Cities/Facebook