Piesa de teatru "Micul infern", o comedie în trei acte, a fost scrisă în 1948, de dramaturgul, prozatorul şi cronicarul dramatic Mircea Ştefănescu (1898-1982), şi a avut premiera în acelaşi an, la Teatrul Mic, fiind criticată şi apreciată de presa vremii în aceeaşi măsură. Considerată a avea un subiect ce nu era pe placul autorităţilor de atunci, respectiv viaţa unei familii mic-burgheze, piesa nu a mai fost jucată timp de 20 de ani.

În 1968, piesa a fost pusă din nou în scenă la Teatrul ''Al. Davila'' din Piteşti. La 4 mai 1969 avea premiera la Teatrul de Stat Oradea, astăzi Teatrul "Regina Maria", în regia artistică a lui Sică Alexandrescu, artist al poporului (Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti), ilustraţia muzicală fiind susţinută de Fanfara Garnizoanei Oradea, dirijor Corneliu Săndulescu. Din distribuţia piesei au făcut parte actorii: Nicolae Toma, Marcel Anghelescu (artist al poporului, Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti), George Pintilescu, Ion Martin, Radu Voicescu, Simona Constantinescu, Lili Mihăilescu Vladimir, Gina Nicolae, potrivit https://www.teatrulreginamaria.ro/.

La Teatrul Nottara din Bucureşti, premiera piesei a avut loc în 1977, într-o distribuţie care reunea nume sonore ale scenei, actori talentaţi, care au făcut din acest spectacol un mare succes de casă - Silvia Dumitrescu Timică (în rolul Coanei Eleonora Arbore), Ion Dichiseanu, Lucia Mureşan, Ştefan Radof, Ion Siminie. În această formulă, piesa a avut peste 700 de reprezentaţii de-a lungul a 19 stagiuni, în zeci de turnee în ţară şi peste hotare, potrivit htps://www.ziarulmetropolis.ro/.

Piesa pusă în scenă la Nottara a fost adaptată şi pentru televiziune, în 1979, de regizorul Mihai Berechet.

Comedia "Micul infern", cea mai cunoscută piesă a lui Mircea Ştefănescu, prezintă viaţa unei familii mic-burgheze din Capitală - familia Arbore - pe parcursul a 40 de ani, între 1908-1948, fiind surprinse trei perioade distincte precum şi evoluţia acestei mici lumi familiale pe parcursul unei vieţi. Micul univers conjugal este completat de nelipsitele personaje tangenţiale, reprezentând sarea şi piperul vieţii de familie, care nasc intrigi şi situaţii comice sau melancolice: mereu-prezenta soacră; doctorul, veşnic auto-invitat în casa celor doi, aspirant la inima soţiei; majordomul, fata în casă; tânărul locotenent de cavalerie, curtenitorul galant şi secretara de doar 20 de ani în căutare de stabilitate materială, arată site-ul https://theatrum.ro/.

Primul act surprinde aniversarea a cinci ani de căsnicie a cuplului, într-un moment de criză familială, în prag de divorţ, în contextul demisiei căpitanului Vernescu din cadrul armatei. În actul al doilea-lea, după 25 de ani, familia trece printr-o altă criză, de data aceasta generată de ameninţarea pe care o reprezintă secretara actualului avocat Vernescu. În actul al treilea, după o viaţă petrecută împreună, după 45 de ani de căsnicie, după copii şi nepoţi, după griji şi bucurii, toate personajele "micului infern" privesc înapoi cu nostalgie şi cu bucuria ca încă sunt împreună.

Totuşi, fără a fi o piesă tezistă, "Micul infern" e o lucrare închinată dragostei consfinţite şi căsniciei trainice. "Micul infern ... poveste despre vârstele, mizeriile şi fericirile omului în mediul domestic, are parfumul de levănţică şi cusătura trainică a albiturilor păstrate în vechiul scrin." (Valentin Silvestru, "Contemporanul", 22 noiembrie 1968) /https://www.teatrulreginamaria.ro/

În 2023, odată cu reprezentaţia din 4 octombrie, s-au împlinit 10 ani de la premiera piesei ''Micul infern'' care inaugura noua Sală Pictura a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti. În regia lui Mircea Cornişteanu şi scenografia Clarei Labancz, versiunea de la TNB a piesei "Micul infern" a oferit un spectacol "viu, antrenant, spiritual, care se remarcă prin pitoresc şi atmosferă (un comic permeabil la emoţie), prin fructificarea modern-ironică (...) şi care cucereşte prin ritm, cadenţă, efecte scenice. Ca de obicei, inspirat, Cornişteanu a selectat şi sudat cu măiestrie o echipă excelentă, care dă relief energic situaţiilor şi strălucire ideală 'badinajului' " - aprecia criticul de teatru Natalia Stancu la data premierei, potrivit https://www.tnb.ro/.

Personajul pitoresc al piesei este Soacra aspră şi cârcotaşă, rol jucat în distribuţia iniţială de Ileana Stana Ionescu, cu verva ei inegalabilă şi în care străluceşte cu aceeaşi intensitate, astăzi, şi Rodica Popescu Bitănescu - ambele actriţe oferind un regal actoricesc de neuitat. În reprezentaţiile de la Sala Studio a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" evoluează pe scenă unii dintre cei mai apreciaţi actori ai teatrului: Rodica Popescu-Bitănescu (soacra), Ilinca Goia/ Iuliana Moise (soţia), Liviu Lucaci (soţul), Marius Rizea (doctorul), Dragoş Stemate (curtezanul), Daniel Badale (ordonanţa), Fulvia Folosea (secretara).

Autorul piesei ''Micul infern'', Mircea Ştefănescu, s-a remarcat şi prin alte piese de teatru - ''Eminescu'', ''Căruţa cu paiaţe'', ''Reţeta fericirii'', ''Nepotul domnului prefect'', dar şi ca autor al unor scenarii de film: ''Răsună valea'', ''Telegrame'' (după I.L. Caragiale) şi ''Bădăranii'' (după Goldoni). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: tnb.ro