Selma Lagerlof a devenit prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, în 1909, "pentru aprecierea idealismului înalt, a imaginaţiei vii şi a percepţiei spirituale care caracterizează scrierile ei", aminteşte https://www.nobelprize.org/.

Selma Lagerlof s-a născut la 20 noiembrie 1858, pe moşia Marbacka, din regiunea Varmland, Suedia. S-a format ca profesoară şi şi-a început cariera de scriitoare în timp ce lucra la o şcoală din Landskrona. În 1895, s-a mutat la Falun, unde a început să se întreţină doar din scrierile sale.

A plecat în câteva călătorii lungi prin Europa împreună cu prietena ei, Sophie Elkan. Premiul Nobel i-a oferit ocazia să răscumpere casa familiei, pe care tatăl ei o pierduse, şi a locuit acolo pentru tot restul vieţii, notează sursa citată.

Sursa foto: literaryladiesguide.com 

Opera Selmei Lagerlof este adânc înrădăcinată în basme populare, legende şi poveşti din regiunea natală Varmland. Romanul ei de debut, "Povestea lui Gosta Berling" (1891), s-a desprins de realismul şi naturalismul de atunci şi este caracterizat de o imaginaţie vie. Chiar şi aşa, lucrările ei oferă descrieri realiste ale circumstanţelor, ideilor şi vieţii sociale ale oamenilor în timpul renaşterii religioase din secolul al XIX-lea.

Selma Lagerlof nu s-a căsătorit niciodată. Timp de mulţi ani, tovarăşa ei constantă a fost colega scriitoare, Sophie Elkan, cu care a călătorit în Italia şi Orientul Mijlociu, aminteşte şi portalul www.goodreads.com. Vizita ei în Palestina şi la o colonie de creştini de acolo a inspirat-o să scrie "Ierusalim" (1901).

Lagerlof a fost implicată atât în probleme legate de femei, cât şi în politică. A ajutat-o pe scriitoarea evreică Nelly Sachs să vină în Suedia şi şi-a donat medalia Nobel pentru eforturile Finlandei împotriva Uniunii Sovietice.

În 1904, a publicat "Kristuslegender" / "Legende despre Iisus", care s-au bucurat de succes şi continuă să fie reeditate în perioada Crăciunului, aminteşte prefaţa volumului "Cartea de Crăciun", publicată în România, la Editura Humanitas, în 2011, cu sprijinul Kulturradet - Consiliul Artelor din Suedia.

Şi-a cucerit renumele internaţional, în primul rând, datorită romanului în două volume "Nils Holgerssons underbara resagenom Sverige" / "Minunata călătorie a lui Nils Holgerssonprin Suedia" (1907), tradus în 60 de limbi.

A mai publicat: "Legenda trandafirului de Crăciun" (1910), "Korkarlen" (1912), "Împăratul Portugaliei" (1914), "Charlotte Lowenskold" (1925), "Inelul blestemat" (1925).

Sursa foto: literaryladiesguide.com  

A murit la 16 martie 1940.

"Fiecare carte a acestei mari povestitoare ne aduce dovezi fără seamăn ale artei sale... Nimeni în Europa nu poate spune poveşti atât de frumos ca ea.", spunea scriitorul Hermann Hesse, citat în lucrarea "Cartea de Crăciun". AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: thoughtco.com