Catedrala din Mallorca, cea mai emblematică clădire din Palma de Mallorca, reprezintă bijuteria din coroana arhitecturii gotice de pe această insulă. Este una dintre cele mai înalte structuri gotice din Europa, ce se înalţă deasupra Parcului de la Mar, în apropierea portului din Palma, oferind o privelişte superbă pentru cei care sosesc pe mare. Catedrala din Palma de Mallorca sau Basilica Sfânta Maria din Palma sau, în limbajul colocvial, La Seu, rezumă perfect ultimele opt secole ale istoriei de pe insula spaniolă, aminteşte site-ul www.illesbalears.travel.

Catedrala din Palma se află pe locul moscheii care se afla vizavi de Palatul Regal La Almudaina în timpul ocupaţiei maure din Mallorca. Datează de la cucerirea creştină de către Jaime I sau Iacob I (1229), care, în acord cu obiceiurile vremii, a închinat vechea moschee Fecioarei Maria şi a pregătit construcţia unui templu complet nou, în stilul acelei perioade.

Construcţia a început în secolul al XIII-lea şi s-a încheiat în anii 1630, potrivit https://catedraldemallorca.org. Catedrala respectă tradiţia gotică mediteraneană, dar de-a lungul secolelor, a încorporat formele culturale ale perioadelor moderne şi contemporane. Clădirea are 121 de metri lungime, 55 de metri lăţime şi naosul are 44 de metri înălţime.

Istoria Catedralei este strâns legată de monarhia locală. După cucerirea Medinei Mayurqa în 1229, Iacob I, care era rege al Aragonului (1214-1276) şi conte de Barcelona, a ordonat sfinţirea fostei mari moschei ca lăcaş creştin şi construirea unei noi biserici, folosind o parte din locul vechii moschei. Primele documente istorice referitoare la construcţia Catedralei datează din 1230. Episcopul Pere de Morella a sfinţit piatra de altar. Construcţia clădirii pe care o vedem în prezent a început în timpul domniei regelui Iacob al II-lea (1276-1311).

În jurul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIII-lea, a început construcţia unei abside, ce este integrată în Capela Regală şi păstrează spaţiul destinat mormintelor monarhilor din familia regală din Mallorca. Este cunoscută drept Capela Sfintei Treimi.

În 1498 s-au finalizat lucrările la clopotniţă, care conţine nouă clopote, dintre care cel mai mare este cunoscut sub numele de ''Eloi''. În secolul al XV-lea a fost finalizată secţiunea structurală aferentă ''Vechii Lucrări'' a Catedralei, cuprinzând spaţiul până la cele două portaluri: portalul Miradorului şi portalul Almoina.

La începutul secolului al XVI-lea a început construcţia incintei corului din centrul navei principale. În anii 1570, s-a luat decizia de a finaliza structura Catedralei cu piatră de la ''Noua Lucrare'', ceea ce a presupus construirea ultimei secţiuni cuprinzând ultimele patru seturi de coloane, faţada principală şi portalul principal. Portalul principal a fost construit între 1594 şi 1601 de sculptorul Antoni Verger în stil renascentist. Este configurat ca un arc de triumf cu boltă casetată. Sculpturi suspendate îi înfăţişează pe sfinţii Grigorie, Geronim, Ambrozie şi Augustin, precum şi pe sfinţii Ioan Botezătorul şi Ioan Evanghelistul în vârf.

În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, stilul baroc şi-a făcut apariţia în interiorul Catedralei, la iconostase, picturi şi sculpturi marcate de spiritualitatea post-tridentină. Printre acestea se remarcă piese emblematice precum iconostasul Corpus Christi, arcadele şi noua sală capitulară.

În secolul următor, ca urmare a deteriorării îndelungate a structurii din piatră, agravată de cutremurul din 1851, ansamblul faţadei principale era supus unui risc major. Restaurarea Catedralei, cu o nouă faţadă principală, a fost opera arhitectului madrilen Juan Bautista Peyronnet.

La începutul secolului al XX-lea, arhitectul Antoni Gaudi a adaptat spaţiul interior al Catedralei pentru a răspunde noilor cerinţe liturgice şi pastorale. Intervenţia sa, susţinută de episcopul Pere Joan Campins, a fost realizată între 1904 şi 1915. Această restaurare a recuperat spaţiu pentru credincioşi şi a făcut vizibile spaţiul din jurul altarului rezervat preotului şi coriştilor, tronul episcopului şi Capela Sfintei Treimi. Moştenirea operei lui Gaudi a continuat de-a lungul secolului al XX-lea cu procesul de deschidere a vitraliilor.

Cea mai recentă intervenţie a fost făcută la Capela Sfântului Sacrament de către pictorul mallorcan Miquel Barcelo în urma Conciliului Vatican II, inaugurarea având loc în 2007, potrivit surselor citate.

Catedrala este dreptunghiulară şi este împărţită în trei nave cu opt coridoare fiecare. Altarul este format din Capela Regală şi capela înălţată a Sfintei Treimi. Coridoarele laterale dintre contraforţi sunt ocupate de capele. Acoperişul este configurat cu bolţi sprijinite pe paisprezece stâlpi octogonali impresionant de înalţi. La fel ca toate catedralele gotice, are vitralii extraordinare, mai ales fereastra sub formă de rozetă din absidă, cea mai mare din lumea gotică, care este formată din 24 de triunghiuri colorate şi datează din secolul al XIV-lea.

Cele mai importante elemente din exterior includ Portal del Mirador, una dintre capodoperele stilului gotic din întreaga lume, construit între sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea. Printre cei care au lucrat la portal s-au numărat sculptori celebri, precum Pere de Sant Joan, Jean de Valencines şi Rich Alamant, precum şi artişti din ţările nordice sau maeştri locali, precum Pere Morey şi Guillem Sagrera. Este configurat ca un atrium acoperit, cu sculpturi ale sfinţilor Pavel, Andrei, Petru, Ioan Botezatorul şi Iacob. Menoul este acoperit de Madona cu Pruncul. Timpanul înfăţişează Cina cea de Taină şi pe Tatăl Ceresc cu şase îngeri care se închină. Cele trei arhivolte conţin sculpturi ale profeţilor, patriarhilor şi ale arhanghelilor. Vârful frontonului este format din arcade cvadrilobate, cu chipul lui Hristos Mântuitorul în centru, evidenţiază www.illesbalears.travel.

Catedrala din Mallorca şi muzeul său atrag sute de turişti zilnic. După trecerea iernii, în Palma, deschiderea teraselor Catedralei marchează sosirea primăverii. Începând cu luna mai, vizitatorii pot admira de aproape contraforţii suspendaţi, fereastra principală circulară şi turnul clopotniţă, aminteşte https://catedraldemallorca.org/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)