Ziua mondială de luptă împotriva pneumoniei ("World Pneumonia Day") este marcată, în fiecare an, la 12 noiembrie, aceasta fiind înfiinţată în 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Potrivit site-ului https://stoppneumonia.org, pneumonia este cea mai mare afecţiune cauzatoare de moarte în rândul adulţilor şi în cel al copiilor, curmând vieţile a circa 2,5 milioane de oameni în 2019, din care 672.000 de copii sub cinci ani. Efectele combinate ale pandemiei de COVID-19, ale schimbărilor climatice şi ale "conflictelor" alimentează o criză de pneumonie pe parcursul vieţii, punând milioane de oameni în pericol de infecţie şi deces. În 2021, în plină pandemie, povara estimată a deceselor cauzate de infecţii respiratorii, inclusiv COVID-19, era de şase milioane.

Susţinerea luptei pentru oprirea pneumoniei este subiectul Zilei mondiale de luptă împotriva pneumoniei 2023, notează site-ul www.drravindersinghrao.com. Această zi internaţională reprezintă un avertisment potrivit căruia pneumonia este o infecţie periculoasă, uneori fatală, care poate lovi în orice moment şi în orice loc. În plus, oferă activiştilor, grupurilor şi indivizilor şansa de a coordona activităţi de conştientizare.

UNICEF a prevăzut o explozie a deceselor de pneumonie la copii dacă nu se iau măsuri urgente pentru a ajunge la aceştia, inclusiv cu oxigen şi antibiotice. Pneumonia ucide mai mulţi copii decât orice altă boală infecţioasă, curmând viaţa a aproximativ 2.000 de copii sub cinci ani în fiecare zi, arată https://data.unicef.org. La nivel global, există peste 1.400 de cazuri de pneumonie la 100.000 de copii, sau un caz la 71 de copii în fiecare an, cea mai mare incidenţă având loc în Asia de Sud (2.500 de cazuri la 100.000 de copii) şi Africa de Vest şi Centrală (1.620 de cazuri la 100.000 de copii), arată datele statistice ale UNICEF.

Poluarea aerului este principalul factor de risc pentru decesul prin pneumonie la toate grupele de vârstă. Aproape o treime din toate decesele cauzate de pneumonie au fost atribuite aerului poluat, ucigând aproximativ 749.200 de persoane în 2019. Poluarea aerului casnic a contribuit la 423.000 dintre aceste decese, în timp ce poluarea aerului exterior a contribuit la 326.000.

Persoanele cele mai tinere şi cele foarte bătrâne sunt cele mai expuse riscului de îmbolnăvire. Copiii sunt mai afectaţi de poluarea aerului casnic în locuinţele care folosesc în mod regulat combustibili şi tehnologii poluante pentru gătit, încălzire şi iluminat. Totodată, poluarea aerului exterior, în special din cauza poluanţilor emişi de industrie şi a fumului de evacuare a instalaţiilor şi a maşinilor, afectează în mod disproporţionat sănătatea respiratorie în rândul adulţilor în vârstă.

Circa 90 la sută din decesele cauzate de poluarea aerului sunt concentrate în 40 de ţări cu venituri mici şi medii. În multe ţări africane, poluarea aerului contribuie la peste 50% din toate decesele cauzate de pneumonie. În timp ce decesele cauzate de pneumonie vizând poluarea aerului casnic sunt în scădere în Africa, acestea cresc tragic ca urmare a poluării aerului exterior, lucru valabil şi pentru Asia.

Drept pentru care, este nevoie de acţiune şi mobilizare pentru un aer curat. Reducerea poluării aerului va aduce beneficii semnificative sănătăţii, mediului şi economiei globale. De fiecare dată, de Ziua mondială de luptă împotriva pneumoniei, sub sloganul "Fiecare respiraţie contează" ("Every Breath Counts"), se face apel la guvernele ţărilor mari poluatoare să ia măsuri integrate, multisectoriale pentru a reduce decesele cauzate de pneumonie legată de poluarea aerului. Coaliţia "Every Breath Counts" a agenţiilor ONU, companiilor, donatorilor şi ONG-urilor s-a angajat să sprijine guvernele din ţările afectate de cazurile de pneumonie. Cei 48 de membri ai coaliţiei oferă sprijin pentru a elimina lacunele critice în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul pneumoniei, ceea ce ar putea salva sute de mii de vieţi în fiecare an.

Până la apariţia noului coronavirus, pneumonia era una dintre principalele cauze ale deceselor la copiii sub cinci ani, în ciuda faptului că este uşor de prevenit şi de tratat. Persoanele care trăiesc în comunităţile sărace prezintă cel mai mare risc de a face pneumonie, menţionează sursa citată.

Cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva pneumoniei, autorităţile sanitare mondiale fac apel la guverne şi la factorii implicaţi să se asigure că efortul masiv de control al pandemiei contribuie la reducerea pe termen lung a infecţiilor respiratorii şi a deceselor atât în rândul copiilor, cât şi al adulţilor. Guvernele naţionale trebuie, de asemenea, să se asigure că tehnologiile COVID-19 sunt redistribuite şi integrate în sistemul de sănătate după dispariţia pandemiei.

În România, conform ultimelor date ale OMS publicate în 2020, decesele cauzate de gripă şi pneumonie au ajuns la 9,357 sau 4.01% din decesele totale, notează www.worldlifeexpectancy.com. Rata de deces la aceste afecţiuni este de 26.33 la 100.000 de locuitori, ţara noastră ocupând locul 96 în lume. De altfel, decesele cauzate de gripă şi pneumonie în România se află pe locul al cincilea după bolile de inimă, accidentele cerebrovasculare, cancerul pulmonar şi bolile de ficat.

Pneumonia este o infecţie respiratorie acută a plămânilor. Nu are o singură cauză - se poate dezvolta fie din bacterii, viruşi sau ciuperci din aer. Când un copil este infectat, plămânii lui sunt umpluţi cu lichid şi devine dificil să respire. Copiii al căror sistem imunitar este imatur (adică nou-născuţii) sau slăbit - cum ar fi subnutriţia sau boli precum HIV - sunt mai vulnerabili la pneumonie.

Deoarece pneumonia este o infecţie a plămânilor, cele mai frecvente simptome sunt tusea, dificultăţi de respiraţie şi febră. Copiii cu pneumonie au de obicei o respiraţie rapidă sau pieptul inferior se poate trage sau retrage atunci când inspiră (la o persoană sănătoasă, pieptul se extinde în timpul inhalării). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.paranteze.md