La 2 noiembrie 2023 este marcată Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, potrivit https://www.unesco.org/.

În întreaga lume, un număr important de copii şi adolescenţi se confruntă, în fiecare zi, cu violenţa şcolară şi bullying-ul, inclusiv cyberbullying-ul, fiindu-le afectate astfel sănătatea, bunăstarea şi educaţia.

În 2019, în cadrul celei de-a 40-a Conferinţe Generale a UNESCO, desfăşurată la Paris, prima zi de joi a lunii noiembrie a fost proclamată drept Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului în şcoli, inclusiv a cyberbullying-ului. Prima ediţie a acestei zile a avut loc în 2020, potrivit https://www.unesco.org/.

Statele membre UNESCO au recunoscut, odată cu declararea acestei zile, că violenţa în şcoală, sub toate formele sale, este o încălcare a drepturilor copiilor şi adolescenţilor la educaţie, sănătate şi bunăstarea acestora. O chemare a fost adresată statelor membre UNESCO, partenerilor ONU, altor organizaţii internaţionale şi regionale relevante, societăţii civile, inclusiv organizaţiilor neguvernamentale, persoanelor fizice şi altor părţi interesate de a contribui la promovarea, celebrarea şi organizarea acestei zile internaţionale.

În această zi, elevii, părinţii, membrii comunităţilor educaţionale, autorităţile educaţionale, o serie de sectoare şi parteneri, inclusiv industria tehnologică, sunt invitaţi să ia parte la prevenirea tuturor formelor de violenţă şi la promovarea unor medii sigure de învăţare, atât de importante pentru sănătatea, bunăstarea şi educaţia copiilor şi tinerilor.

În 2023, Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului în şcoli, inclusiv a cyberbullying-ului, va evidenţia legăturile puternice dintre violenţa şcolară şi sănătatea mintală, având tema "No place for fear: Ending school violence for better mental health and learning".

Preocuparea la nivel global cu privire la sănătatea mintală şi bunăstarea elevilor continuă să crească, în special în urma pandemiei de COVID-19 şi a impactului ei devastator asupra elevilor. Şcolile sunt menite să fie medii sigure şi de susţinere pentru elevi şi profesori, dar dovezile arată că acest lucru nu este întotdeauna respectat, deoarece pentru mulţi, ele pot fi spaţii în care violenţa şi bullying-ul afectează pe toată lumea.

Legăturile puternice dintre sănătatea mintală şi violenţa în şcoală sunt îngrijorătoare: experienţe precum violenţa, hărţuirea şi discriminarea la şcoală pot contribui la o sănătate mintală precară şi pot afecta procesul învăţării, în timp ce sentimentele de siguranţă sunt legate de rezultate mai bune în materie de sănătate mintală şi educaţie. Trebuie să punem capăt violenţei şi să promovăm buna sănătate mintală în şcoli pentru a ne asigura că elevii învaţă şi prosperă în spaţii sigure şi de sprijin.

Potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/, bullying-ul se poate identifica, în mod normal, prin următoarele trei caracteristici: intenţie, repetiţie şi putere. Un abuzator are intenţia de a provoca durere, fie prin acte de violenţă fizică sau cuvinte ori printr-un comportament care răneşte şi o face în mod repetat. Băieţii au mai multe şanse de a se confrunta cu bullying fizic, pe când fetele trăiesc mai des experienţa bullying-ului psihologic.

Bullying-ul este mai degrabă un tipar de comportament şi mai puţin un incident izolat. De obicei, copiii care hărţuiesc au un statut social perceput ca fiind superior sau se află într-o poziţie de putere, precum copiii care sunt mai mari, mai puternici sau cei care sunt percepuţi a fi populari. Copiii cei mai vulnerabili se confruntă cu un risc crescut de a cădea victimă bullying-ului. Aceştia sunt de obicei copii din comunităţi marginalizate, copii din familii vulnerabile, copii cu identităţi de gen diferite, copii cu dizabilităţi sau copii migranţi, ori refugiaţi etc. Bullying-ul se poate produce atât în mediul fizic cât şi virtual.

Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale şi are loc pe reţelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri şi pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizaţi. Printre exemple se numără: răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe reţelele de socializare; transmiterea de mesaje supărătoare sau de ameninţări prin platformele de schimb de mesaje; copierea identităţii unei persoane şi transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva. Agresiunea de tip bullying faţă-în-faţă şi cea în mediul online se pot petrece concomitent. Dar cyberbullying lasă amprente digitale - înregistrări care se pot dovedi utile şi care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii, conform https://www.unicef.org. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: StirileTVR/X