O PERSONALITATE PE ZI: Regizorul Federico Fellini
Federico Fellini a fost unul dintre marii regizori ai cinematografiei mondiale. Recompensat cu patru premii Oscar ale Academiei Americane de Film pentru cel mai bun film străin privind regia peliculelor ''La strada'' (1954), ''Le notti di Cabiria'' (1957), ''8 1/2'' (1963) şi ''Amarcord'' (1973), Federico Fellini a creat un stil cinematografic aparte prin îmbinarea elementelor de carnaval suprarealist cu fragmente de critică socială incisivă, potrivit www.criterion.com.
Excentric şi extravagant, misterior şi aproape imposibil de înţeles, Federico Fellini a fost regizorul cu un stil unic în a creiona atmosfera producţiilor cinematografice. A fost unul dintre cei mai influenţi regizori italieni, devenind un nume de referinţă, o marcă emblematică pentru cinematografia italiană, potrivit portalului de specialitate https://arte8lusso.net/. A fost cu adevărat unul dintre cei mai mari realizatori de cinema - spectacol, peliculele sale influenţând cariera a numeroşi regizori şi fiind, totodată, un mentor pentru mulţi dintre ei. Talentul său a constituit deopotrivă un izvor generator de talente, deschizând drumuri şi dezvoltând cariere în cea de-a şaptea artă.
S-a născut la 20 ianuarie 1920 la Rimini, nordul Italiei. A păşit în lumea cinematografiei prin activitatea de caricaturist pentru un cinematograf local, desenând portrete ale starurilor de cinema.

Sursa foto: italiani.it
A lucrat pentru revista satirică MarcAurelio, la Roma. A scris scenarii pentru spectacole de radio, conform www.biography.com.
În calitate de scenarist, a colaborat cu regizorul Roberto Rossellini şi cu dramaturgul Tullio Pinelli. A făcut parte din echipa care a scris scenariul pentru ''Roma, citta aperta'' (1945), producţie care i-a adus prima nominalizare la Oscar. Colaborarea sa cu Rossellini a generat unele dintre cele mai apreciate filme ale cinematografiei italiene, "Paisa" (1946), "Il miracolo" (1948) şi "Europa '51" (1952).
După succesul ca scenarist a trecut în spatele camerei de filmat în scaunul de regizor. Pelicula ''I vitelloni'' (1953) a obţinut Leul de Argint la Festivalul de film de la Veneţia. ''La Strada'' (1954) a obţinut Oscarul pentru cel mai bun film străin. Această peliculă (''La Strada'') a făcut parte dintr-o trilogie, alături de ''Il Bidone'' (1955) şi ''Le Notti di Cabiria'' (1957), iar pentru această din urmă producţie a obţinut al doilea Oscar pentru cel mai bun film străin.

Sursa foto: italiani.it
Talentul de regizor a fost confirmat de peliculele "La Dolce Vita" (1960), "8 1/2", care i-a adus încă un Oscar pentru cel mai bun film străin, ''Fellini Satyricon'' (1969), ''Fellini Roma'' (1972) şi ''Amarcord'' (1973), de asemenea, recompensat cu Oscar.
''La dolce vita'' (1960) a fost unul dintre cele mai importante filme ale sale, cu marii actori Marcello Mastroianni, Anita Ekberg şi Anouk Aimee în distribuţie, fiind recompensat cu Oscar şi pentru costume şi Premiul Palme d'Or la Festivalul Internaţional de la Cannes, adunând în total 11 premii şi 12 nominalizări, menţionează www.imdb.com. ''La dolce vita'' a rămas drept unul dintre cele mai reprezentative filme pentru cariera lui Federico Fellini şi pentru cinematografia italiană.
Ultimul său film, pe care l-a semnat în calitate de regizor şi de scenarist, cu inegalabilul Roberto Benigni în rolul principal, a fost "The Voice of the Moon" (1990), potrivit www.rottentomatoes.com.
Talentatul regizor a fost distins cu Legiunea de Onoare în 1984 şi cu Praemium Imperiale în 1990, această din urmă distincţie fiind acordată de Asociaţia de Artă Japoneză.

Federico Fellini şi soţia acestuia, Giulietta Masina, la cea de-a 29-a ceremonie a Premiilor Academiei din 1957, unde LA STRADA avea să câștige Premiul Oscar pentru film în limbă străină.
Într-un sondaj realizat în 1992 de revista ''Sight&Sound'', a fost desemnat cel mai important regizor al tuturor timpurilor, iar peliculele "La Strada" şi "8 1/2" au fost incluse în top zece al celor mai influente filme din istoria cinematografiei. În 1993, a fost recompensat cu Oscarul pentru întreaga carieră.
A murit la Roma, la 31 octombrie 1993, la vârsta de 73 de ani. De-a lungul carierei, a fost recompensat cu 64 de distincţii pentru întreaga carieră depusă în slujba cinematografiei. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: cineccentric.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 175 de ani de la înființarea agenției de presă Reuters (14 octombrie)
Agenția de presă Reuters este o agenție internațională de știri care, după fuziunea din 2008 cu Thomson Corporation, poartă denumirea de Thomson Reuters. Gigantul media, fondat în 1851 la Londra (14 octombrie), de către un emigrant german, fost funcționar bancar, Paul Julius Reuter, transmite în prezent știri în 12 limbi, conform
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a cărții pentru copii 'Winnie-the-Pooh', de A.A. Milne (14 octombrie 1926)
Scriitorul britanic A.A. Milne (1882-1956) își construia o carieră de eseist, dramaturg și umorist pentru revista 'Punch'. Scrisese chiar și un roman polițist, 'The Red House Mystery' (care, întâmplător, avea să rămână singura sa lucrare din acest gen), notează https://www.baum
PERSONALITATEA ZILEI: Lia Manțoc, scenografă
Lia Manțoc, scenografă și designer de costume, s-a născut la 14 octombrie 1951, la Caracal. A debutat cu spectacolul 'Cum vă place' de William Shakespeare, regia Beate Fredanov și Lurențiu Azimioară, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București (1975). La acest prim spectacol, scenografia era împ
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași (14 octombrie)
În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Sfânta Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de sute de ani moaștele ei se găsesc la Iași, unde se desfășoară un mare pelerinaj în această perioadă. * * * Anul acesta, în dimineața
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie Greco-catolice Sf. m. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Celsie; Sf. cuv. ep. Cosma al Maiumei Romano-catolice Ss. Calist I, pp. m.; Parascheva, pustnică Sf&a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 octombrie
Este a 287-a zi a anului 2026. Au mai rămas 78 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 29 m și apune la 18 h 33 m. Luna răsare la 11 h 42 m și apune la 20 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Muzicianul Paul Simon împlinește 85 de ani (13 octombrie)
Muzicianul Paul Frederic Simon este recunoscut pe plan internațional atât pentru succesul avut alături de Art Garfunkel, cât și pentru cariera solo. De-a lungul celor peste șase decenii de activitate, a câștigat 16 premii Grammy și a fost inclus de două ori în Rock and Roll Hall of Fame, arată www.pau
Consiliul Afaceri Generale al UE: CFM și statul de drept în Ungaria, pe agendă (13 octombrie 2026)
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 13 octombrie, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele despre Cadrul Financiar Multianual (CFM), statul de drept în Ungaria sau scutul european pentru democrație. De asemenea, miniștrii afacerilor europene ai statelor membre vor pregăti, în cadrul reuniunii, Consiliul European de toamnă, info
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 octombrie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași; Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica și Florentie Greco-catolice Sf. m. Carp, Papil și Agatonica Romano-catolice Sf. Romeo, ep.; Fer. Alexandrina În 13 octombrie este sărbăto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 octombrie
Este a 286-a zi a anului 2026. Au mai rămas 79 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 28 m și apune la 18 h 35 m. Luna răsare la 10 h 35 m și apune la 19 h 30 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
12 octombrie - Ziua mondială a artritei
Ziua mondială a artritei (World Arthritis Day - WAD) este marcată, în fiecare an, la 12 octombrie. A fost stabilită de către Arthritis and Rheumatism International (ARI) în 1996, menționează www.awarenessdays.com. Este o zi de conștientizare la nivel mondial, dedicată unei mai bune î
12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului și culturii armene
În fiecare an, la 12 octombrie, este marcată Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, instituită prin Legea nr. 181/2019. În calendarul Bisericii Armene, la 12 octombrie sunt sărbătoriți Sfinții Traducători, călugărul Mesrop Maștoț, patriarhul Sahak Partev și ucenicii lor, care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a
Consiliul Afaceri Externe al UE: Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu, pe agendă (12 octombrie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 12 octombrie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele, teme precum Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Lux
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Prov, Tarah și Andronic; Sf. Ier. Cosma, episcopul Maiumei Greco-catolice Sf. m. Prob, Tarah și Andronic Romano-catolice Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.; Carlo Acutis Sfinții Mucenici Prov, Tarah și Andronic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 octombrie
Este a 285-a zi a anului 2026. Au mai rămas 80 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 27 m și apune la 18 h 37 m. Luna răsare la 09 h 26 m și apune la 19 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)













