Cântăreţul şi compozitorul Joe Dassin (Joseph Ira Dassin) s-a născut la 5 noiembrie 1938, în New York, SUA. A copilărit la New York şi la Los Angeles, conform site-ului www.joedassin.info.

În 1940, familia s-a mutat în Los Angeles, unde tatăl artistului, regizorul Jules Dassin, lucra în industria cinematografică. Familia Dassin s-a stabilit în cele din urmă la Paris, în 1950. Joe Dassin şi-a făcut studiile la Şcoala Internaţională de la Geneva şi la Institutul Le Rosey în Elveţia.

După divorţul părinţilor, în 1956, Joe s-a întors în Statele Unite şi s-a înscris la Universitatea din Michigan, unde a studiat medicina şi antropologia. În timpul liber, lucra ca DJ la un radio. A început să cânte melodii folk ale lui Georges Brassens, în colaborare cu un alt student vorbitor de limba franceză. După întoarcerea sa în Franţa, Joe Dassin a ocupat posturi în industria cinematografică, la radio şi a scris pentru revistele Playboy şi The New Yorker. La sfârşitul anului 1964, la insistenţele viitoarei sale soţii, Maryese Massiéra, Dassin a înregistrat un demo pentru CBS France, casa de discuri care l-a lansat în industria muzicală, potrivit site-ului www.bestmusic.ro.

Single-ul său de debut, "Je Change un Peu de Vent", era o adaptare după meoldia folk "Freight Train", pe versuri scrise de Jean-Marie Rivat, care i-a devenit colaboratoare frecventă. Succesul melodiei "Bip Bip" din 1966 i-a determinat pe cei de la CBS Records să aranjeze o colaborare între Joe Dassin şi producătorul Jacques Plait. Au urmat hituri ca: "Ca M'avance a Quoi?" sau "Excuse me, Lady". A înregistrat apoi piesa "Les Dalton", o baladă despre cowboy, piesă ce a devenit un hit, conform site-ului www.cinemarx.ro.

Joe Dassin s-a căsătorit cu Maryse Massiéra, la 18 ianuarie 1966, la Paris.

Cariera lui Dassin a cunoscut o "explozie" când solistul a fost ales să fie gazda festivalului de muzică MIDEM de la Cannes, în 1967. Curând, Dassin a colaborat cu Jean-Michel Rivat şi Frank Thomas în vederea realizării baladei "Les Dalton". Vocea sa profundă, gravă a atras multe aprecieri.

În 1969, a suferit un atac de cord minor, fapt ce nu l-a împiedicat să apară triumfal la Olympia în Paris, în acelaşi an. A lansat apoi melodia "Les Champs-Elysées", care l-a făcut cunoscut în toată Europa.

Anul 1970 a fost marcat de piese ca: "L'Amerique", "Cecilia", "La Fleur aux Dents". Au urmat piesele de succes "L'Equipe de Jojo" (1971), "Le Moustique" (1973), "Salut les Amoreaux" (1973).

Faptul că vorbea multe limbi străine l-a ajutat să înregistreze cântece şi în limbile germană, rusă, spaniolă, italiană şi greacă, pe lângă cele în franceză şi engleză.

După aceste succese, Dassin a trecut printr-o perioadă de depresie, după ce fiul său şi al Marysei, Joshua, s-a născut prematur şi a murit cinci zile mai târziu. Această tragedie a dus la despărţirea de Maryse şi la divorţul celor doi.

În 1974, s-a relansat cu single-urile "Si Tu T'appelles Melancolie" şi "Vade Retro", iar în 1975 a lansat cele mai mari hituri ale carierei sale, "L'Été Indien" ("Indian Summer"), care a fost adaptat de Delanoé şi Lemesle după un cântec italian ("Africa"), şi "Et si tu n'existais pas".

În 1977, artistul s-a recăsătorit cu Christine Delvaux, cu care a avut doi copii: Jonathan şi Julien. Tot în 1977, Joe Dassin a lansat piesa "Si Tu Penses a Moi", o adaptare reggae-disco după "No Woman no Cry" a lui Bob Marley. Ultimul său recital a avut loc în Paris, pe Olympia, în 1979.

A lansat 13 albume de studio, primul fiind "Joe Dassin a New York" (1966), iar ultimul "Blue Country" (1979).

A jucat şi în câteva filme: "He Who Must Die" (1957), "The Law" (1958), "Topkapi" (1964), toate cele trei fiind regizate de Jules Dassin. În 1965, a avut apariţii în peliculele "Lady L" şi "Nick Carter and the Red Club".

În 1980 a divorţat de a doua soţie. În acelaşi an, a suferit un alt atac de cord, fatal, la 20 august, la un restaurant din Papeete, Tahiti. Artistul avea 42 de ani. Joe Dassin a fost înmormântat în Mausoleul Beth Olen din cimitirul Hollywood Forever, în Hollywood, California.

Numeroşi artişti au lansat, în anul 2020, un album în amintirea lui Joe Dassin. Intitulat "A toi, Jos Dassin", materialul discografic cuprinde piese interpretate de Ycare, Axelle Red, Les Frangines, Trois Cafés Gourmands, Patrick Fiori, Kids United Nouvelle Génération şi Madame Monsieur, printre alţii. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.imdb.com