DOCUMENTAR: 165 de ani de la naşterea scriitorului şi academicianului Duiliu Zamfirescu (30 octombrie)
Scriitorul şi academicianul Duiliu Zamfirescu s-a născut la 30 octombrie 1858, în satul Plăineşti (azi Dumbrăveni), judeţul Vrancea. A fost primul din cei opt copii ai lui Lascăr Zamfirescu şi ai Sultanei, sora arhitectului Ion Mincu, potrivit "Dicţionarului general al literaturii române", coordonator general Eugen Simion (Univers Enciclopedic, 2009).
A urmat şcoala primară şi gimnaziul în Focşani (1865-1873). Şi-a continuat studiile la Liceul "Matei Basarab" din Bucureşti (1873-1876), iar după susţinerea bacalaureatului a intrat la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. A devenit licenţiat al acesteia (1880) dar a studiat şi cursuri la Facultatea de Litere, întrucât avea o mare admiraţie pentru Titu Maiorescu.
După obţinerea licenţei, în 1880, a fost numit procuror la Hârşova, iar în anul următor a fost transferat la Tribunalul din Târgovişte. A demisionat după câteva luni, profesând avocatura la Focşani, însă a stat mai mult la Bucureşti, unde a activat, intens, în presă.
Funcţionar în Ministerul Afacerilor Străine, din 1885, a fost, în paralel, profesor la Liceul "Sf. Gheorghe", condus de Anghel Demetriescu, şi la pensionul de fete al Elenei Miller-Verghi.
Intrat în diplomaţie, în 1888, a fost secretar de legaţie la Roma, unde a rămas până în 1906, cu o întrerupere, între 1892 şi 1894, când a fost detaşat la Atena şi, respectiv, la Bruxelles. În 1906, a devenit secretar general al Ministerului Afacerilor Străine. Senator, apoi deputat, a fost ministru de Externe (1920) şi, în două legislaturi, preşedinte al Camerei Deputaţilor (1920-1922).
A colaborat la "Literatorul" şi la "România liberă", unde s-a făcut cunoscut cu rubrica "De las palabras", folosind pseudonimul Don Padil. S-a numărat printre membrii Societăţii literare "Junimea" (din 1883) şi printre colaboratorii revistei "Convorbiri literare", conform lucrării "Membrii Academiei Române" (Editura Academiei Române, 2003).
Ca scriitor a debutat, în 1877, cu poezia "Domnişoarei Niculescu Aman", în "Ghimpele". Scrierile sale, variate, includ poezie lirică, epică, nuvele, romane, teatru. După versurile din anii începuturilor literare, adunate, împreună cu nuvelele, în primul său volum, "Fără titlu" (1883), a publicat volumele: "Alte orizonturi" (1894), "Imnuri păgâne" (1897), "Miriţă" (1910), "Pe Marea Neagră" (1919), "Poezii alese" (1922). Povestirile şi nuvelele şi le-a strâns în volumele: "Novele" (1888), "Novele romane. Frica" (1895), "Furfanţo" (1911), "O muză" (1922).
S-a impus mai ales ca romancier: "În faţa vieţii" (1884), "Lume nouă şi lume veche" (1895), "Îndreptări" (1908), "Anna sau Ceea ce nu se poate" (1911), "Lydda. Scrisori romane" (1911).
Consacrarea i-a fost adusă de ciclul "Comăneştenilor" ("Viaţa la ţară", "Tănase Scatiu", "În război"), prima încercare de roman ciclic din literatura română. A scris şi scenete: "O suferinţă" (1882), "O amică" (1912), "Lumină nouă" (1912), "Poezia depărtării" (1914), "Voichiţa" (1914). A tradus din Carducci, Th. Gautier, Hugo, Leopardi.
Preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (ales în 1916), Duiliu Zamfirescu a fost membru corespondent (1898), apoi membru titular (1908) şi vicepreşedinte al Academiei Române (8 octombrie 1918 - 11 iunie 1919). Discursul de recepţie a fost intitulat "Poporanismul în literatură", susţinut la 16 mai 1909.
A fost decorat cu Ordinul "Coroana României" în grad de Cavaler (1891).
A murit la 3 iunie 1922, în timp ce se afla la Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ, fiind înmormântat la Focşani.
În anul 2022, casa de la Faraoanele, comuna Vârteşcoiu, loc în care Duiliu Zamfirescu a scris o mare parte din opera literară, a fost clasată ca monument istoric cu denumirea "Casa Duiliu Zamfirescu" în categoria II - arhitectură, m - monument, grupa valorică "B" (monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local), potrivit Ordinului Ministrului Culturii nr. 2957/06.06.2022. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului) Greco-catolice Sf. ap. Filip Romano-catolice Ss. Ștefan-Teodor, ep. m.; Serapion, călug. m. Sfântul Apostol Fil
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 noiembrie
Este a 318-a zi a anului 2026. Au mai rămas 47 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 10 m și apune la 16 h 50 m. Luna răsare la 11 h 54 m și apune la 20 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 noiembrie 2026
Conferința de presă a președintelui Nicușor Dan în care a vorbit despre criză guvernamentală și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, participarea președintelui Nicușor Dan la Comunitatea politică europeană (12 noiembrie) și la Consiliul European informal de la Dublin (13 noiembrie), vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Rom&
Săptămâna europeană 9-13 noiembrie 2026
Reuniunea Comunității politice europene, în cadrul căreia 39 de state din Europa au adoptat o declarație comună privind unele discuții cu Rusia după încheierea războiului din Ucraina, Consiliul european informal de la Dublin despre inteligența artificială, acordul dintre Parlamentul European (PE) și Consiliu privind bugetul UE pentru 2027, prelungirea de către Co
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Ziua Dobrogei, marcată, la Tulcea, prin evenimente culturale (13-14 noiembrie) Instituțiile muzeale și unele instituții de învățământ din municipiul Tulcea vor găzdui, în zilele de 13 și 14 noiembrie, mai multe evenimente prilejuite de Ziua Dobrogei (14 noiembrie), sărbătoarea națională care amintește momentul alipirii Dobrogei la
13 noiembrie - Ziua limbii maghiare
La 13 noiembrie este marcată Ziua limbii maghiare, instituită prin Legea 279/2015. Inițiativa privind propunerea legislativă pentru instituirea sărbătoririi acestei zile a aparținut Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. La 16 iunie 2015, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar la 13
Consiliul European informal, la Dublin: inteligența artificială și o propunere a Georgiei Meloni, pe agendă (13 noiembrie)
O reuniune informală a membrilor Consiliului European are loc pe 13 noiembrie, la Dublin, sub egida președinției irlandeze a Uniunii Europene, având ca teme principale, între altele, inteligența artificială, precum și o propunere a prim-ministrei Italiei, Georgia Meloni, cu privire la necesitatea unui mesaj coordonat al UE cu privire la Ucraina, informează site-u
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, și Sf. Antuza, mama sa Greco-catolice Sf. aep. Ioan Gură de Aur al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Augustina (Livia), călug. Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (344
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 noiembrie
Este a 317-a zi a anului 2026. Au mai rămas 48 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 09 m și apune la 16 h 51 m. Luna răsare la 11 h 15 m și apune la 19 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la desemnarea primilor laureați ai Premiilor Nobel (12 noiembrie 1901)
La 12 noiembrie 1901, instituțiile responsabile de acordarea Premiilor Nobel au stabilit primii laureați ai distincțiilor instituite prin testamentul lui Alfred Nobel. Numele acestora au fost păstrate secrete până în ziua de 10 decembrie 1901, atunci când, la exact cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel, au fost decernate primele premii cunoscute azi sub
FRAGMENT DE ISTORIE: Inaugurarea podului San Francisco - Oakland Bay (12 noiembrie 1936)
Podul San Francisco-Oakland Bay a fost inaugurat, cu mare fast, la 12 noiembrie 1936, după trei ani și cinci luni de construcție, devenind imediat principala cale de traversare a golfului pentru autovehicule, traficul fiind distribuit pe două niveluri: autoturismele circulau la nivelul superior, iar camioanele și trenurile interurbane la cel inferior, potrivit
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 de ani de la deschiderea lucrărilor Conferinței dezarmării de la Washington (12 noiembrie 1921)
La 12 noiembrie 1921, a început la Washington DC prima conferință dedicată dezarmării navale după Primul Război Mondial. Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Franța și Japonia dețineau cele mai mari forțe navale în acea perioadă. Fiecare dintre aceste puteri dorea să obțină în cadrul conferinței un sistem de reglementare avantajos. Delegați