Ştefan Baciu, poet, eseist, memorialist şi traducător, s-a născut la 29 octombrie 1918, la Braşov. A urmat, între 1929-1937, cursurile Liceului "Andrei Şaguna" din Braşov, având ca profesori, printre alţii, pe Emil Cioran şi pe Octav Şuluţiu, apoi a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti (1941), se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

Elev fiind, a debutat în 1933, în revista braşoveană "Klingsor", cu un ciclu de poezii transpuse în germană de tatăl său.

A fost redactor la "Universul literar" (1938-1943), secretar particular al ambasadorului Ion Lugosianu, director al ziarului "Universul" (1940-1944), secretar de redacţie la "Gândirea" (1941-1944), redactor la "Libertatea" (1944-1945).

Între 1946-1949 a fost ataşat de presă la Legaţia României de la Berna, rămânând în Elveţia. În 1949 pleacă în Brazilia, la Rio de Janeiro.

A fost invitat ca profesor de civilizaţie hispano-americană la Universitatea din Seattle (1962-1964), dar şi la Honolulu, unde s-a stabilit definitiv din 1964 şi unde a predat cursuri la universitate timp de aproape 30 de ani. Tot aici a editat, între 1965-1992, caietele internaţionale de poezie "Mele", publicând versuri în numeroase limbi, inclusiv în limba română, şi consacrând multe numere unor scriitori români.

Editorial a debutat în 1935, cu volumul "Poemele poetului tânăr", bine primit de critică şi de cititorii de poezie şi pentru care a primit Premiul Fundaţiilor Regale şi Premiul Societăţii Scriitorilor Români.

Autor prolific, Ştefan Baciu a publicat peste 100 de volume de poezie, memorialistică, eseistică ("Aron Cotruş. Omul şi poetul", 1965; "Urmuz", 1974), traduceri şi peste 5.000 de articole şi studii, în limbile română, germană, franceză, spaniolă, engleză. A publicat câteva mii de articole şi cronici în ziare şi reviste latino-americane. A colaborat la "Braşovul literar", "Răboj", "Viaţa literară", "Vremea", "Pagini literare", "Familia", "Gândirea", "Universul literar", "Rampa" etc.

Printre volumele de poezie publicate după debut se numără: "Poeme de dragoste" (1936), "Micul dor" (1937), "Căutătorul de comori" (1939), "Muzica sferelor" (1943), "Poemele poetului pribeag" (1963), "Ukulele" (1967), "Poemele poetului Ştefan Baciu" (1972), "Neîmpliniri" (1976), "Poemele poetului singur" (1980) ş.a., iar printre cărţile sale de călătorii şi de memorialistică se numără: "Călătorii" (1974), "Praful de pe tobă. Memorii. 1918-1946" (1980), "Microportrete" (1984).

Postum, în ţară i-au mai apărut volumele: "Un braşovean în arhipelagul Sandwich Hawaii" (1994), "Însemnările unui om fără cancelarie" (1996), "Mira" (roman, 1998; apărut în 1979 în Honolulu) şi antologia "Radiografia cuvântului "dor" " (1998).

A tradus în română, între altele, "25 de poeme" de Georg Trakl (1938) şi "Călătoria în Univers" de Willy Ley (1942). A publicat poezie originală şi în limbile spaniolă, portugheză, engleză, germană, a tradus din Lucian Blaga, precum şi din poeţi români contemporani.

Bun cunoscător al literaturii spaniole din America de Sud, a publicat două cărţi de referinţă: "Antologia poeziei latino-americane" (2 vol., 1974) şi "Antologia poeziei suprarealiste latino-americane" (1981).

Ştefan Baciu a fost ales, în 1990, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România.

A murit la 6/7 ianuarie 1993, la Honolulu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor:Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.ziarullumina.ro