Ziua mondială a patrimoniului audiovizual este marcată, anual, la data de 27 octombrie, fiind o iniţiativă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Cu acest prilej, UNESCO reaminteşte faptul că o bună parte dintre arhivele istorice sunt în pericol iminent de deteriorare şi dispariţie. Lucru cu atât mai grav cu cât un procent semnificativ al acestora este direct legat de istoria naţiunilor, comunităţilor, relevanţa mediilor de stocare a informaţiilor istorice ajungând până la nivel direct personal. Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual sunt aducerea la cunoştinţa publicului larg a importanţei păstrării documentelor audiovizuale, asigurarea accesului universal la patrimoniul audiovizual, sublinierea pericolului de deteriorare în care se află o parte a acestui patrimoniu, recunoaşterea prestigiului cultural al patrimoniului audiovizual.

Expozitţe de fotografii, printre care se regăsesc şi fotografii din arhiva Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres, eveniment prilejuit de aniversarea a 160 de ani de la infiinţarea Colegiului Naţional 'Gheorghe Lazăr'.

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

În anul 2023, tema propusă de UNESCO pentru Ziua mondială a patrimoniului audiovizual este "Fereastra ta către lume" ("Your Window to the World"). Prin intermediul patrimoniului audiovizual, avem posibilitatea de a fi martorii evenimentelor la care nu am asistat în direct, putem asculta voci din trecut, avem şansa de a înţelege naraţiunile şi explicaţiile din spatele anumitor evenimente. "Prin explorarea sunetelor înregistrate şi a imaginilor înregistrate pe film şi video, accesăm o comoară culturală şi avem şansa de a învăţa lecţii valoroase", se arată pe site-ul unesco.org.

Ediţia de anul trecut a fost marcată împreună cu aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Programului Memoria Lumii ("Memory of the World Programme"), de asemenea, o iniţiativă a UNESCO. Scopurile iniţiale ale acestui program au fost de a conserva patrimoniul documentar al umanităţii şi de a permite accesul gratuit la importante documente istorice, potrivit unesco.org. Printre acestea se numără colecţii de carte, manuscrise, partituri muzicale, imagini, fotografii, documente audio şi video cu relevanţă pentru "memoria colectivă a oamenilor din diferite ţări ale lumii".

Lucrul în departamentul Arhiva foto istorică al AGERPRES; scanner cu placă fotografică.

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO  

Progresiv, de-a lungul celor 30 de ani de existenţă, Memoria Lumii şi-a extins domeniul, cuprinzând nu numai conservarea, dar şi identificarea, cercetarea şi promovarea patrimoniului documentar, arată cnr-unesco.ro. În înţelesul Programului Memoria Lumii, un document poate fi analog sau digital, conţinutul acestuia putând fi compus din sisteme de semne (texte), din imagini fixe sau în mişcare sau din sunete. Pe lângă conţinut, se acordă atenţie şi suportului pe care este înscris acesta, care poate avea o relevanţă tehnică sau estetică deosebită.

În luna mai 2022, secretarul general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban, a emis decizia de constituire a Comitetului Naţional Memoria Lumii, organism independent ce reuneşte experţi din cadrul instituţiilor care gestionează patrimoniul documentar în România. Principalele atribuţii ale Comitetului Naţional Memoria Lumii sunt coordonarea înscrierilor elementelor de patrimoniu documentar în registrul internaţional şi în cel naţional. De asemenea, acest comitet are rolul de a gestiona o serie de programe menite să consolideze cercetarea, conservarea şi promovarea patrimoniului documentar din ţara noastră, notează cnr-unesco.ro.

Manuscrisul poeziei 'Şi dacă...' de Mihai Eminescu este expus la Biblioteca Judeţeană ASTRA din Sibiu.

Foto: (c)  ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO 

UNESCO a iniţiat, în 2017, procesul de digitalizare a propriilor sale arhive instituţionale, ce cuprind documente relevante pentru istoria de 70 de ani a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Documentele, filmările, înregistrările audio şi fotografiile care au fost digitalizate până în prezent pot fi consultate la adresa digital.archives.unesco.org.

***

În cadrul Conferinţei Generale din 2005, UNESCO a adoptat documentul 33 C/Rezoluţia 53, prin care ziua de 27 octombrie a fost proclamată Ziua mondială pentru patrimoniul audiovizual. Conform http://www.unesco.org/, data de 27 octombrie are o semnificaţie aparte, fiind ziua în care la cea de-a 21-a sesiune a Conferinţei Generale UNESCO, din 1980, s-a adoptat Recomandarea pentru salvgardarea şi conservarea imaginilor în mişcare.

În vederea atingerii acestor obiective, la 27 octombrie se încearcă strângerea de fonduri, încheierea de acorduri naţionale şi internaţionale între autorităţile cu responsabilităţi relevante pentru păstrarea amintitului patrimoniu, punerea pe agenda politică a importanţei conservării materialelor audiovizuale de patrimoniu etc. Printre organismele internaţionale care se implică în celebrarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual se numără Asociaţia Arhiviştilor de Imagini în Mişcare, Consiliul Internaţional al Arhivelor, Federaţia Internaţională a Arhivelor de Film, Federaţia Internaţională a Arhivelor de Televiziune. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: unesco.org