Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valenţe turistice şi lipsit de surse de poluare. Câmpina lui Grigorescu şi Haşdeu se află la răscruce de drumuri. Din ea pleacă în direcţia nord o şosea ce şerpuieşte pe valea apei Doftana.

Lăsând în urmă colinele, muzeul Doftana de la Telega şi cheile Brebului, valea se îngustează, căpătând frumuseţi montane deosebite. Înainte de intrarea în localitatea Valea Doftanei, apele râului au fost zăgăzuite prin construcţia barajului de la Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu "o mică mare montană" - zona turistică de mare atracţie, menţionează www.valeadoftanei.ro.

Comuna Valea Doftanei este situată în nordul judeţului Prahova, în zona Carpaţilor de Curbură, pe cursul mijlociu al râului cu acelaşi nume. Ea se află situată în partea nordică a judeţului Prahova, între văile Prahova şi Teleajen. Relieful muntos al acestei localităţi este mai accentuat către nord, unde este limitrofă cu judeţul Braşov. Spre obârşia Doftanei se înalţă masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare şi Unghia Mică.

Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamănă cu o piramidă egipteană plasată în peisajul carpatin. Tot aici regăsim munţii Patru, Steiasa, Fundurile şi o serie de "clăbucete" ramificându-se spre sud.

Gospodăriile localităţii sunt presărate ca o salbă pe terasele în trepte de o parte şi de alta a râului şi afluenţilor săi, pe direcţia de curgere nord-sud. Valea Doftanei este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVI-lea în timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Teşila şi Trăisteni. Prin hrisoave domneşti, acele localităţi devin dependente de mănăstirile Mărgineni şi Sinaia, mai menţionează www.valeadoftanei.ro.

Vechimea acestor colectivităţi umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existenţa unor urme de viaţă materială şi spirituală ce pot fi încadrate în societatea medievală timpurie. Istoria confirmă că în secolele XVII- XVIII, românii din Ţara Bârsei şi din zona Sibiului, nemaiputând suporta persecuţiile autorităţilor austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecând la sud de Carpaţi în Ţara Românească, prin pasul Predeluş, stabilindu-se pe Valea Doftanei în satele Teşila şi Trăisteni.

Factorii de mediu au fost hotărâtori în constituirea primelor aşezări umane în acest spaţiu. La adăpostul pădurilor şi în apropierea apelor, oamenii şi-au înălţat locuinţe grupate în cătune. Se ocupau cu păstoritul şi munca la pădure, activităţi ce s-au transmis urmaşilor. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.valeadoftanei.ro