Preşedinţii Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului European au participat la 11 octombrie în faţa Parlamentului European la un moment solemn de solidaritate cu victimele atacurilor teroriste din Israel, au condamnat actele îngrozitoare de teroare şi crimă şi au cerut eliberarea imediată a ostaticilor. Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, vizitează, la 13 octombrie, Israel pentru a exprima solidaritatea UE după ofensiva sângeroasă a Hamas, începută la 7 octombrie. Acestea reprezintă o parte din evenimentele de pe agenda comunitară din intervalul 9-13 octombrie 2023.


Comisia Europeană

*La 9 octombrie, Comisia Europeană a anunţat că îşi va revizui asistenţa pentru dezvoltare destinată palestinienilor după atacul Hamas împotriva Israelului, fără a mai menţiona o suspendare a acesteia, aşa cum anunţase anterior comisarul ungar pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, spre consternarea unora dintre cele 27 de state membre, a transmis AFP. Uniunea Europeană, cel mai mare susţinător financiar al palestinienilor, are un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru perioada 2021 - 2024 destinat finanţării proiectelor, în special în domenii precum educaţia şi sănătatea.

"Deoarece nu era prevăzută nicio plată, nu va exista o suspendare a plăţilor", a subliniat Comisia Europeană. Această revizuire va fi realizată de Comisie "cât mai rapid posibil, iar orice acţiune suplimentară necesară va fi coordonată cu statele membre şi partenerii săi".


*La 10 octombrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat ''cu fermitate orice act de distrugere deliberată a infrastructurii esenţiale", după deschiderea unei anchete privind o scurgere de gaz din conducta care leagă Finlanda de Estonia, a transmis AFP. Helsinki a anunţat la 10 octombrie că bănuieşte o activitate externă la originea acestei scurgeri şi a primit sprijinul NATO în investigaţiile sale. Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, a anunţat că un gazoduct şi un cablu de telecomunicaţii care conectează ambele Finlanda şi Estonia prin Marea Baltică au fost avariate. Gazoductul Balticconnector, ultimul operaţional în Finlanda după ce această ţară a sistat importurile de gaz din Rusia, a fost închis la 8 octombrie, după ce o scădere de presiune a indicat o scurgere de gaz din această conductă ce are o lungime de 77 de kilometri. Operatorul finlandez al conductei, compania Gasgrid, estimează că reparaţiile vor dura mai multe luni.

*La 12 octombrie, Ursula von der Leyen s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi a transmis, în declaraţia susţinută alături de preşedinta Maia Sandu că statul înregistrează progrese excelente. ''Vă încurajez să participaţi activ în continuare la acest proces de aderare. Şi numai voi puteţi face acest lucru. Am analizat progresele pe care le-aţi făcut în legătură cu cele mai recente reforme şi cu dificultăţile cu care vă confruntaţi. Acum se impune să ne păstrăm concentrarea şi să ne intensificăm eforturile. Pentru că puteţi reuşi. Republica Moldova a parcurs deja un drum atât de lung, în ciuda numeroaselor obstacole şi a ameninţării Rusiei la adresa democraţiei sale. De la presiunea asupra sistemului vostru energetic la încercările violente de a vă submina suveranitatea prin şantaj, atacuri hibride şi dezinformare. Am spus-o de la bun început: solidaritatea UE cu Republica Moldova este de neclintit.'', a subliniat Ursula von der Leyen.

*La 12 octombrie, zece oraşe europene au primit eticheta Misiunii UE pentru oraşe inteligente şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, una dintre misiunile UE în programul Orizont Europa. Eticheta misiunii UE reprezintă o recunoaştere a planurilor oraşelor de a deveni neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei începând deja din 2030 şi vizează facilitarea accesului la fonduri publice şi private în vederea îndeplinirii acestui obiectiv.

Oraşele care au primit eticheta sunt: Sonderborg (Danemarca), Mannheim (Germania), Madrid, Valencia, Valladolid, Vitoria-Gasteiz şi Zaragoza (Spania), Klagenfurt (Austria), Cluj-Napoca (România) şi Stockholm (Suedia), potrivit https://ec.europa.eu/.


Parlamentul European

Finaliştii din acest an pentru Premiul Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European au fost aleşi prin vot de către comisiile pentru afaceri externe şi dezvoltare din 12 octombrie, potrivit www.europarl.europa.eu/. Finaliştii Premiului Saharov 2023 sunt: Jina Mahsa Amini şi Mişcarea Woman, Life Freedom din Iran, Vilma Nunez de Escorcia şi episcopul Rolando Jose Álvarez Lagos din Nicaragua şi femeile care luptă pentru un avort gratuit, sigur şi legal în Polonia, El Salvador şi SUA- Justyna Wydrzyńska (Polonia), Morena Herrera (El Salvador) şi Colleen McNicholas (SUA).


Consiliul UE

La 9 octombrie, Consiliul a adoptat un nou regulament cu privire la iniţiativa "ReFuelEU în domeniul aviaţiei". Prin utilizarea mai multor combustibili din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon se va reduce amprenta de carbon a sectorului aviaţiei şi se vor crea condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil în UE, a transmis www.consilium.europa.eu. ''Noul act legislativ va oferi securitate juridică operatorilor de aeronave şi furnizorilor de combustibili din Europa. Prin lansarea producţiei pe scară largă de combustibili de aviaţie durabili, sectorul aviaţiei din UE va deveni în curând mult mai verde. Este un pas esenţial în amplul nostru efort de a ne îndeplini obiectivele climatice la nivel european şi mondial.'', a declarat Raquel Sanchez Jimenez, ministra spaniolă interimară a transporturilor, mobilităţii şi agendei urbane.


Trilaterala România-Bulgaria-Grecia:

La 9 octombrie, premierii României, Bulgariei şi Greciei s-au înţeles cu privire la înfiinţarea unui grup de lucru trilateral condus de miniştri de resort, cu scopul de a pregăti şi semna în timp util un memorandum de înţelegere privind finanţarea, dezvoltarea, construcţia şi gestionarea unui coridor de transport multimodal între cele trei state. Decizia a fost asumată în cadrul Declaraţiei comune convenite de cei trei şefi de Guvern la reuniunea Trilaterală România - Bulgaria - Grecia, care a avut loc la Varna.

"Recunoscând rolul important al Iniţiativei Celor Trei Mări, Bulgaria şi România salută încă o dată aderarea Greciei ca al 13-lea stat participant la I3M şi aşteaptă cu interes să colaboreze în cadrul oferit de I3M şi la proiectele iniţiate sub auspiciile acesteia", se evidenţiază în Declaraţia comună. ''Ţinând cont de provocările actuale la adresa securităţii energetice în regiune şi pentru a contribui în continuare la diversificarea resurselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, suntem de acord să facem paşi concreţi în vederea realizării proiectului Coridorului vertical al gazelor. Acest proiect, împreună cu Interconectorul Grecia - Bulgaria (IGB) şi Unitatea plutitoare offshore pentru stocare şi re-gazeificare (FSRU) din Alexandroupolis, vor contribui semnificativ la diversificarea aprovizionărilor, la securitatea energetică a UE şi la independenţa energetică a regiunii mai extinse, inclusiv a Republicii Moldova şi, eventual, a Ucrainei", se explică în Declaraţie.

În document se semnalează şi necesitatea integrării sistemelor de prognoză meteo şi de avertizare timpurie, având în vedere impactul devastator al schimbărilor climatice globale. Nu în ultimul rând, a fost subliniată importanţa aderării României şi Bulgariei la OCDE pentru stabilitatea economică, stimularea climatului investiţional şi a nivelului de trai în regiunea Europei de Sud-Est. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Gabriela Badea)