Vizita de stat a preşedintelui Klaus Iohannis la Lisabona, vizita oficială la Bucureşti a preşedintelui Ucrainei, vizita oficială a preşedintelui Klaus Iohannis la Budapesta, şedinţa CSAT, adoptarea de către Parlamentul României a Declaraţiei privind atacurile teroriste îndreptate împotriva Statului Israel şi a populaţiei civile, precum şi reuniunea trilaterală România-Bulgaria-Grecia au fost câteva dintre cele mai importante evenimente pentru actualitatea internă din intervalul 9-13 octombrie 2023.

VIZITA DE STAT LA LISABONA A PEŞEDINTELUI KLAUS IOHANNIS

6-9 octombrie - Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită de stat în Portugalia. Aceasta a debutat cu participarea preşedintelui Iohannis, în calitate de invitat special, la reuniunea aniversară a Grupului Arraiolos, găzduită de preşedintele Republicii Portugheze. În context, şeful statului a susţinut, ca vorbitor principal, o prezentare axată pe provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În cea de-a doua zi a vizitei, preşedintele Iohannis a fost primit de omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Lisabona. Pe agenda consultărilor politice dintre cei doi şefi de stat s-au aflat intensificarea cooperării în domeniul apărării, colaborarea politico-diplomatică şi cea sectorială, cu accent pe intensificarea comerţului, a investiţiilor şi pe domeniul energiei, al digitalizării, al sănătăţii, al educaţiei şi al culturii. În cadrul vizitei, şeful statului a avut şi o întrevedere cu prim-ministrul portughez, Antonio Costa, discuţii cu preşedintele Adunării Republicii, Augusto Santos Silva, şi membri ai Parlamentului. În marja vizitei de stat au fost semnate documente bilaterale în domeniul energiei şi în cel al investiţiilor şi comerţului.

VIZITA OFICIALĂ LA BUCUREŞTI A PREŞEDINTELUI UCRAINEI, VOLODIMIR ZELENSKI

10 octombrie - Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, la Palatul Cotroceni pe omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, cu prilejul vizitei oficiale pe care acesta a efectuat-o în România. Cei doi preşedinţi au avut convorbiri tete-a-tete şi oficiale, la finalul cărora au susţinut declaraţii de presă comune. Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski au semnat o declaraţie politică, potrivit căreia relaţia bilaterală este ridicată la nivel de parteneriat strategic. Aceasta este prima vizită pe care preşedintele Volodimir Zelenski o efectuează în România de la începutul războiului din Ucraina. "Ne dorim o relaţie bilaterală bazată pe încredere şi valori comune, cu o viziune pe termen lung şi axată pe proiecte concrete în beneficiul cetăţenilor noştri şi al întregii regiuni. De aceea, am decis astăzi, împreună, să începem concret procesul pentru a ridica relaţia dintre România şi Ucraina la nivel de parteneriat strategic", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, în conferinţa de presă cu omologul ucrainean. La rândul său, preşedintele ucrainean a declarat că "România ne-a acordat sprijin şi militar, şi umanitar. Suntem recunoscători pentru solidaritatea dumneavoastră". Zelenski a mai afirmat că, potrivit noilor coordonate, a discutat cu omologul său român despre deschiderea de noi puncte de trecere la graniţă, despre situaţia minorităţilor naţionale şi despre accelerarea pregătirii piloţilor ucraineni pe aeronave F-16 în centrul specializat din România.
10 octombrie - Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a fost primit, la Palatul Victoria, de către premierul Marcel Ciolacu, cu care a discutat despre deschiderea de noi puncte de trecere la graniţă, despre situaţia minorităţilor naţionale şi despre accelerarea pregătirii piloţilor ucraineni pe aeronave F-16 în centrul specializat din România şi a fost abordată şi situaţia de securitate de la Dunăre. De asemenea, preşedintele Ucrainei a avut o întrevedere comună cu preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, şi cu preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis. Discursul pe care Zelenski urma să îl susţină în plenul reunit s-a anulat.

VIZITA OFICIALĂ A PREŞEDINTELUI KLAUS IOHANNIS LA BUDAPESTA

11 octombrie - Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită în Ungaria la invitaţia omologului ungar Katalin Novák, aceasta fiind prima vizită oficială la Budapesta a unui preşedinte român din ultimii 14 ani. Cei doi şefi de stat au avut o întrevedere la Palatul Sandor. Printre temele abordate a fost şi extinderea Spaţiului Schengen, ambii preşedinţi arătând că nu există impedimente pentru ca acest lucru să se întâmple. Klaus Iohannis a reiterat interesul şi deschiderea României pentru "o cooperare constructivă, pragmatică şi transparentă cu Ungaria", "în vederea dezvoltării de proiecte de interes comun şi a obţinerii de rezultate concrete, pe baza şi în spiritul principiilor şi valorilor incluse în documentele fundamentale care definesc parametrii relaţiei bilaterale". Preşedintele Ungariei, Katalin Novák, a afirmat că problema minorităţilor este importantă pentru ambele state, ambele părţi fiind hotărâte să reducă tensiunile. Cei doi preşedinţi au analizat situaţia actuală la nivel regional, european şi global, prin prisma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe implicaţiile de securitate, energetice, alimentare şi privind lanţurile de distribuţie. Katalin Novák a punctat că ambele ţări au minorităţi numeroase în Ucraina, subliniind importanţa garantării respectării drepturilor acestora.

AFACERI EXTERNE

9 octombrie - Ministerul Afacerilor Externe a condamnat în mod ferm atacurile împotriva populaţiei israeliene şi transmite un mesaj de condoleanţe apropiaţilor unui militar de origine română care a murit în conflict. Steagul Statului Israel a fost proiectat, între orele 20.00 şi 24.00, pe faţada Palatului Parlamentului, în semn de solidaritate cu această ţară.
11 octombrie - Parlamentul României a adoptat Declaraţia privind atacurile teroriste îndreptate împotriva Statului Israel şi a populaţiei civile, document prin care subliniază necesitatea acţiunii pentru crearea celor mai eficiente mecanisme care să asigure protecţia libertăţii, democraţiei şi a vieţilor omeneşti. "Deputaţii şi senatorii din Parlamentul României au fost şocaţi să observe atacurile teroriste barbare îndreptate împotriva Statului Israel şi violenţa dezlănţuită de organizaţia teroristă Hamas asupra populaţiei civile. Deşi ar trebui să fie doar o amintire a tragediilor care au însoţit cele mai întunecate momente ale istoriei umanităţii, imaginile din ultimele zile, numărul semnificativ de victime nevinovate - ucişi, torturaţi, răniţi şi ostatici, au arătat din nou întregii lumi că siguranţa necesită o vigilenţă permanentă", se arată în declaraţia citită în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului de către preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler. Potrivit documentului, lupta împotriva terorismului şi a tuturor ideologiilor bazate pe ură reprezintă o datorie a întregii societăţi, dar şi un element fundamental al responsabilităţii noastre, atât din prezent, cât şi pentru viitor. S-au înregistrat 284 de voturi "pentru", iar trei parlamentari nu au votat.
13 octombrie - Preşedintele Klaus Iohanns a avut o discuţie telefonică cu preşedintele Israelului, Isaac Herzog. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul convorbirii, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat încă o dată atacurile teroriste inacceptabile împotriva Israelului şi a exprimat regretul că aceste acte violente s-au soldat cu numeroase victime în rândul civililor nevinovaţi. Cei doi preşedinţi au exprimat, totodată, profundul regret pentru faptul că printre persoanele care şi-au pierdut viaţa se află şi doi cetăţeni români, arată Administraţia Prezidenţială. "Preşedintele României l-a asigurat pe preşedintele Statului Israel că ţara noastră este pregătită să ofere asistenţă de urgenţă în orice moment, dacă va fi necesar. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis i-a mulţumit preşedintelui Isaac Herzog pentru sprijinul oferit de autorităţile israeliene cetăţenilor români, în special în ceea ce priveşte repatrierea, până în prezent, în condiţii de siguranţă a celor 2.162 de cetăţeni români", a informat sursa citată.

ŞEDINŢA CSAT

12 octombrie - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit în şedinţă la Palatul Cotroceni sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi a reuniunii s-au aflat subiecte referitoare la consumul de droguri sau alte substanţe stupefiante de către tineri sau elevi - risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale; evoluţiile privind situaţia de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei - implicaţii pentru România; planul de înzestrare a Armatei României 2024 - 2033. Ministerul Apărării Naţionale a prezentat un set de măsuri concrete pentru creşterea capacităţii de supraveghere aeriană, detecţie şi intervenţie, în funcţie de situaţie, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse. Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024 - 2033 a fost aprobat, programele fiind reanalizate în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

REUNIUNEA TRILATERALĂ ROMÂNIA-BULGARIA-GRECIA

9 octombrie - Premierul Marcel Ciolacu a participat, la Varna, în Bulgaria, la Reuniunea trilaterală România - Bulgaria - Grecia împreună cu o delegaţie guvernamentală. Marcel Ciolacu a fost primit, la Reşedinţa Euxinograd de lângă oraşul Varna de la Marea Neagră, de premierul bulgar Nikolai Denkov. În marja trilateralei a fost organizată o întâlnire de lucru privind infrastructura de interconectare comună. Construcţia unui nou pod peste Dunăre, în zona Ruse - Giurgiu, a reprezentat unul dintre subiectele de discuţie. "În prezenţa reprezentanţilor Comisiei Europene, a prim-ministrului grec, Kyriakos Mitsotakis, şi cel al Bulgariei, Nikolai Denkov, am reiterat ambiţia României de a deveni rapid stat membru al spaţiului Schengen şi de a deveni un actor economic influent în regiune. Cu această ocazie, toate cele trei state am agreat să implementăm un plan de acţiune comun pentru a avea evoluţii semnificative în cooperarea trilaterală", a afirmat Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.

JUSTIŢIE

11 octombrie - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondată, cererea lui Laszlo Tokes de anulare a decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care i-a fost retras Ordinul Naţional "Steaua României", decizia instanţei fiind definitivă.
11 octombrie - Vlad Pascu, şoferul de 19 ani aflat sub influenţa drogurilor care a omorât doi tineri şi a rănit alţi trei în localitatea 2 Mai, a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)