Sezonul Premiilor Nobel din 2023 se încheie, luni, 9 octombrie, cu anunţarea Premiului Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel. Anunţul este făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm, potrivit www.nobelprize.org.

În 1968 a fost instituit Premiul Băncii Naţionale (Sveriges Riksbank) a Suediei pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel, laureaţii fiind selectaţi de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Acest premiu poartă şi denumirea de Premiul Nobel pentru Economie. Distincţia se bazează pe o donaţie primită de Fundaţia Nobel în 1968 de la Sveriges Riksbank, cu ocazia aniversării a 300 de ani de funcţionare a băncii. Premiul pentru ştiinţe economice este acordat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe după aceleaşi principii ca şi pentru Premiile Nobel, care sunt acordate din 1901.

Conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Premiului pentru ştiinţe economice, distincţia a fost acordată, din 1969, în total de 54 de ori, fiind premiate 92 de persoane, dintre care două femei. La 25 dintre decernări, premiul a avut un singur laureat, 20 de premii au fost împărţite între doi câştigători, iar nouă au fost împărţite de trei câştigători.

Până în prezent, cea mai tânără laureată în domeniul ştiinţelor economice este Esther Duflo, care avea 46 de ani când a fost premiată, în 2019. Elinor Ostrom a fost prima femeie laureată în domeniul ştiinţelor economice, în 2009. Cea mai în vârstă persoană premiată, Leonid Hurwicz, avea 90 de ani în 2007, când i-a fost atribuită distincţia.

Primul premiu în ştiinţe economice a fost acordat economistului norvegian Ragnar Frisch şi economistului neerlandez Jan Tinbergen în 1969, pentru descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice.

Cercetătorii americani Ben Bernanke, Douglas Diamond şi Philip Dybvig au primit Premiul Nobel pentru Economie în 2022, atribuit "pentru cercetări asupra crizelor financiare şi băncilor", prin care au îmbunătăţit semnificativ înţelegerea rolului băncilor în economie, în special în timpul crizelor financiare, potrivit site-ul oficial www.nobelprize.org.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Economie din secolul XX s-au numărat: Paul A. Samuelson - pentru lucrări ştiinţifice prin care a dezvoltat o teorie economică statică şi dinamică şi pentru participarea activă la ridicarea nivelului analizei în ştiinţele economice (1970); Milton Friedman - pentru contribuţia la analiza consumului, la istoria banilor şi teoria banilor, cât şi pentru o clarificare a complexităţii politicii de stabilizare (1976); Herbert Simon - pentru studiul deschizător de drumuri al proceselor de decizie în organizaţiile economice (1978); James Heckman - pentru dezvoltarea teoriilor şi metodelor analizei pe eşantioane selective şi Daniel McFadden - pentru dezvoltarea teoriilor şi metodelor analizei opţiunilor alegerii discrete (2000).

Între laureaţii secolului XXI se află: Finn E. Kydland şi Edward C. Prescott - pentru contribuţiile acestora la macroeconomia dinamică: consistenţa temporală a politicii economice şi puterea impulsionantă a ciclurilor conjuncturale (2004); Thomas Schelling şi Robert Aumann - pentru teoria ''deciziei interactive'', care permite explicarea conflictelor economice (2005); Leonid Hurwicz, Eric Maskin şi Roger Myerson - pentru lucrările lor privind teoria numită ''concepţia mecanismelor'' (2007); Paul Krugman - pentru analizele sale privind modelele de comerţ şi contextul activităţilor economice (2008); americanii Peter Diamond, Dale Mortensen şi britanicul Christopher Pissarides - pentru o metodă de analiză a pieţelor, vizând dificultatea de a armoniza cererea şi oferta, îndeosebi în privinţa locurilor de muncă (2010); americanii Thomas J. Sargent şi Christopher A. Sims - pentru "cercetările lor empirice asupra cauzei şi efectului în macroeconomie" (2011); americanii Alvin Roth şi Lloyd Shapley - pentru teoria alocărilor stabile şi designul pieţei (2012); Oliver Hart şi Bengt Holmstrom - pentru "Munca lor a pus bazele pentru conceperea de politici şi instituţii în multe domenii, de la legislaţia falimentului la politici constituţionale" (2016), americanii William Nordhaus şi Paul Romer - pentru că "au proiectat metode de rezolvare a unora dintre cele mai presante probleme ale timpurilor noastre: creşterea sustenabilă pe termen lung a economiei globale şi bunăstarea populaţiei lumii" (2018); economistul David Card, care folosind experimentele naturale, a analizat efectele pieţei muncii asupra salariului minim, imigraţiei şi educaţiei şi economişti Joshua D. Angrist şi Guido W. Imbens recompensaţi "pentru contribuţiile lor metodologice la analiza relaţiilor cauzale", potrivit sursei citate. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor online: Alexandru Cojocaru)