Luna octombrie, a zecea lună a anului în calendarul Gregorian, are 31 de zile, fiind a şasea lună calendaristică din cele şapte luni care au acest număr de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea 11 ore.

Denumirea datează de mai bine de 2.000 de ani. "October" derivă de la cuvântul "octo" care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman, care a fost înlocuit de calendarul iulian în anul 45 î.Hr. A devenit a zecea lună a anului când s-au adăugat lunile ianuarie şi februarie, împingând luna octombrie spre sfârşitul anului solar, care are în jur de 365,24 zile. Calendarul Iulian a fost înlocuit de calendarul Gregorian întrucât primul nu reflecta suficient de exact durata unui an pe Pământ, potrivit www.timeanddate.com.

Foto: (c)  RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO 

Soarele - Luna
La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m şi apune la 18 h 57 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 6 h 51 m şi apune la ora 17 h 07 m.

Maximul curentului de meteori Orionide, cu până la 30 de meteori pe oră, se produce în 21-22 octombrie 2023. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley. Într-un an normal, Orionidele produc maximum 10-20 meteori pe oră. În ani excepţionali, precum 2006, 2009, manifestările de vârf au fost la egalitate cu cele ale Perseidelor (50-75 meteori pe oră), potrivit Meteor Shower Calendar | IMO.

În luna octombrie din acest an avem două eclipse, una Inelară de Soare vizibilă la 14 octombrie din nordul, centrul şi sudul continentelor americane, considerată Mare Eclipsă a Americilor. Este vizibilă şi din vestul Africii, din zona Pacificului, din zona Atlanticului şi din zona Arctică. A doua este o Eclipsă Parţială de Lună şi se produce la sfârşitul lunii, pe 28, şi poate fi observată de pe ambele continente americane, din Europa (din România), din Africa, din Asia şi din Australia, din zona Pacificului, din zona Atlanticului, din Ocean Indian, din zona Arctică şi din Antarctica. potrivit site-ului timeanddate.com.

La 23 octombrie se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 

Fazele Lunii: la 06 octombrie - Luna la Ultimul Pătrar la 16 h 47 m; la 14 octombrie - Lună Nouă la 20 h 55 m (Luna începe să crească); la 22 octombrie - Luna la Primul Pătrar la 06 h 29 m; la 28 octombrie - Lună Plină la 23 h 23 m (Luna începe să descrească), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

În luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, în ultima duminică a lunii, la 29 octombrie 2023, când ora 4.00 devine ora 3.00.

În tradiţia noastră populară, luna octombrie este numită "brumărel" şi este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 

Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă. Dacă va ploua mult în această lună, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi uşoară, iar dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES 

Prima ninsoare în ţara noastră, în această lună, a avut loc la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988, potrivit datelor consemnate de la începutul înregistrărilor.

Foto: (c)  NANDOR VERES/AGERPRES FOTO 

Luna octombrie este luna în care se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES FOTO 

Această lună este marcată la creştinii ortodocşi de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, pe 14 octombrie . Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune, în tradiţia populară, că dacă până atunci n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produselor provenite de la oi.

O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie (Sâmedru). La 25 octombrie se sărbătoreşte "Focul lui Sâmedru" (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui şi nuci este bogată, iarna va fi grea. La 26 octombrie, se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir). Se spune că aşa cum este ziua, aşa va fi şi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoreşte Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, care potrivit unor tradiţii muscelene, este frate cu Sânmedru, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (2000). AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)