Piesa "Cerul înstelat deasupra noastră", scrisă de Ecaterina Oproiu, a avut premiera în 1980, la Teatrul Mic din Capitală, în regia Cătălinei Buzoianu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Valeria Seciu şi Ştefan Iordache.

În ianuarie 1985, piesa a fost pusă în scenă de regizorul Mihai Măniuţiu la Teatrul Naţional din Cluj Napoca, notează www.maniutiu.com şi www.teatrulnationalcluj.ro. Rolurile principale au fost încredinţate actorilor Anton Tauf şi Melania Ursu.

Ecaterina Oproiu mărturisea, în "Jurnal 2", că a scris această piesă într-un timp record, iar titlul i-a fost sugerat de Zoe Dumitrescu Buşulenga, inspirată de Kant (celebra formulă a lui Kant - "cerul înstelat deasupra noastră şi legea morală din mine" - n.r.).

"Era vorba despre un cuplu (...) care nu mai căuta, ca în 'Turnul Eiffel', şoseaua naţională. De fapt, nu mai căuta niciun drum. Ardea gazul într-o ambasadă. El, diplomat începător, Ea - o actriţă cu perspectivă care a renunţat la perspective ca să-şi urmeze perechea într-o ţară cu zgârie-nori. Când Ştefan (Iordache, n.r.) mi-a cerut piesa, nu m-a întrebat de subiect, dar se înţelegea că şi-ar fi dorit să scriu despre un personaj masculin. Mi-am dat deci toată silinţa să scriu despre aşa-zisul El. L-am analizat, l-am disecat, (...) am scris, am şters, (...) dar personajul El nu putea să fie 'eroul'. În schimb Ea, pentru care nu făcusem nimic (o lăsasem să scâncească, să lâncezească, să se dea cu capul de pereţi), Ea devenea, din ce în ce, mai înduioşătoare", scria Ecaterina Oproiu, conform http://amintiridinteatrulromanesc.blogspot.com/

Acţiunea se petrece într-un apartament al cărui tavan avea o fisură din fabricaţie. Construcţia avea o ţeavă care nu se putea repara, din acest motiv, de la deschiderea cortinei, pe platou cădea ritmic o picătură de apă. Instalatorii veneau, plecau, unii garantau că tot ceea ce fusese de reparat se reparase. "Această picătură (neremarcată de niciun critic) este singurul personaj care - cred eu - mi-a reuşit", spunea Ecaterina Oproiu.

Într-o cronică dramatică publicată în Revista "Teatrul" din 1 ianuarie 1985, se menţionează că "Cerul înstelat deasupra noastră" nu dezminte aşteptările, înscriindu-se ca un eveniment al acelei stagiuni. "În 'Cerul înstelat deasupra noastră' sensurile parabolice sunt mai evidente, dezbaterea se produce pe un palier superior al existenţei. (...) Piesa radiografiază starea de criză a unui cuplu care, depăşind nivelul de alertă, este pândit de disoluţie", arăta cronica teatrală, conform https://biblioteca-digitala.ro.

În 1986, piesa a fost publicată în colecţia "Rampa", la Editura Eminescu.

"Cu un talent foarte special, cu un joc făcut din nuanţe, cu capacitatea de a comunica tragedia, dar şi comicul, fragilitatea sau forţa, dincolo de cuvânt, prin privire, prin zâmbetul său inefabil şi prin aproape imperceptibile mişcări corporale, Valeria Seciu a dat teatrului românesc o seamă de personaje antologice, (...) între care Ea din 'Cerul înstelat deasupra noastră', piesă scrisă de Ecaterina Oproiu special pentru Valeria Seciu şi Ştefan Iordache", menţiona o cronică publicată de site-ul www.cotidianul.ro.

Regizoarea Cătălina Buzoianu spunea despre Valeria Seciu şi rolul acesteia din piesă: "Cum poate fi strălucitoare şi pământie, foarte frumoasă şi foarte urâtă - când repetam cu ea piesa Ecaterinei Oproiu 'Cerul înstelat deasupra noastră', mă fascina expresia descompusă a figurii ei, atitudinile neglijente, dizgraţioase, de femeie care renunţă la feminitate - îmi pare într-adevăr o enigmă. Cum poate înflori într-o clipă (...) este într-adevăr un mister", potrivit https://revista22.ro/.

În ianuarie 1988, regizorul Virgil Andrei Vâţa a montat "Cerul înstelat deasupra noastră" la Teatrul Maghiar de Stat "Csiky Gergely" din Timişoara, notează site-ul www.tm-t.ro.

Ecaterina Oproiu, dramaturg, publicist şi reputat critic de film, a mai scris piesele "Nu sunt Turnul Eiffel", "Interviu", "3 x 8 plus infinitul". În perioada 1965-1989 a fost redactor-şef al revistei "Cinema". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.maniutiu.com