În decembrie 2013, Adunarea Generală a ONU declarat această zi internaţională în rezoluţia 68/32, ca urmare a reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale privind dezarmarea nucleară, organizată la 26 septembrie 2013, la New York. Decizia s-a numărat printre eforturile Adunării Generale de a creşte gradul de conştientizare a populaţiei şi de a căuta un angajament mai profund în chestiunile legate de dezarmarea nucleară. În 2009, Adunarea Generală a declarat ziua de 29 august drept Zi internaţională împotriva testelor nucleare (rezoluţia 64/35).

În rezoluţia 68/32, Adunarea Generală a cerut "începerea urgentă a negocierilor în cadrul Conferinţei pentru Dezarmare pentru o convenţie cuprinzătoare privind armele nucleare cu scopul interzicerii deţinerii, dezvoltării, producerii, achiziţionării, testării, stocării, transferului şi utilizării sau ameninţării cu folosirea acestora şi pentru a asigura distrugerea lor", aminteşte www.un.org.

Ziua internaţională pentru eliminarea totală a armelor nucleare este sărbătorită anual din 2014. În conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, a statelor membre, a sistemului Naţiunilor Unite şi a societăţii civile, inclusiv organizaţii neguvernamentale, mediul academic, parlamentari, mass-media, iar populaţia este încurajată să comemoreze şi să promoveze această zi prin creşterea gradului de conştientizare şi educare cu privire la ameninţarea pe care o reprezintă armele nucleare pentru umanitate şi necesitatea eliminării lor totale.

Pentru a marca Ziua internaţională, Naţiunile Unite sprijină evenimente atât la New York, cât şi la Geneva. Centrele de Informare ale Naţiunilor Unite din întreaga lume sunt încurajate să contribuie la respectarea Zilei internaţionale pentru eliminarea totală a armelor nucleare.

În prezent, mai sunt peste 12.500 de arme nucleare, potrivit datelor publicate de ONU. Ţările care deţin astfel de arme au planuri bine finanţate, pe termen lung, de a-şi moderniza arsenalele nucleare. Mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte încă în ţări care fie au astfel de arme, fie sunt membre ale alianţelor nucleare. În timp ce numărul de arme nucleare desfăşurate a scăzut considerabil de la apogeul Războiului Rece, nicio armă nucleară nu a fost distrusă fizic în temeiul unui tratat. În plus, în prezent nu sunt în curs de desfăşurare negocieri privind dezarmarea nucleară, evidenţiază sursa citată.

Între timp, doctrina descurajării nucleare rămâne un element esenţial în politicile de securitate ale tuturor statelor posesoare şi ale multor aliaţi ai acestora. Cadrul internaţional de control al armelor ce a contribuit la securitatea internaţională de la Războiul Rece, a acţionat ca o frână pentru utilizarea armelor nucleare şi dezarmarea nucleară avansată, dar a fost supus unor tensiuni tot mai mari. La 2 august 2019, retragerea Statelor Unite a marcat sfârşitul Tratatului privind forţele nucleare cu rază intermediară, prin faptul că Statele Unite şi Federaţia Rusă se angajaseră anterior să elimine o întreagă clasă de rachete nucleare. Mai mult, Federaţia Rusă a anunţat la 21 februarie 2023 că îşi va suspenda participarea la Tratatul privind măsurile pentru reducerea şi limitarea în continuare a armelor strategice ofensive ("Noul START"). Prelungirea Noului START până în februarie 2026 a oferit o oportunitate pentru posesorii celor mai mari două arsenale nucleare de a conveni asupra măsurilor suplimentare de control al armamentului.

Frustrarea a crescut în rândul statelor membre cu privire la ceea ce este perceput ca ritmul lent al dezarmării nucleare. Această frustrare se află în centrul atenţiei având în vedere preocupările tot mai mari cu privire la consecinţele umanitare catastrofale ale utilizării chiar şi a unei singure arme nucleare, darămite ale unui război nuclear regional sau global, notează site-ul ONU. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: theguardian.com