Adoptarea unui nou act legislativ al UE pentru modernizarea cooperării judiciare în cazurile de terorism, proiectul de decizie al Consiliului prin care statele membre sunt invitate să ratifice Convenţia (nr. 190) privind violenţa şi hărţuirea la locul de muncă adoptată de Organizaţia Internaţională a Muncii, Iliana Ivanova (Bulgaria) a fost numită în funcţia de nou comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Consiliul a adoptat o decizie de punere în aplicare prin care a aprobat planul de redresare şi rezilienţă (PRR) modificat al Italiei, Parlamentul European a anunţat nominalizările la Premiul Saharov 2023 pentru libertate de gândire, Comisia a adoptat cel de-al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), intrarea în vigoare a Actul european privind cipurile, se numără printre evenimentele perioadei menţionate.

Consiliul European
Consiliul a adoptat, la 18 septembrie 2023, un nou act legislativ al UE care va stimula schimbul de informaţii digitale în cazurile de terorism între autorităţile naţionale şi Eurojust. Datorită unui schimb mai eficient de informaţii privind cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism, autorităţile statelor membre şi agenţiile UE vor avea acces la cele mai complete şi actualizate informaţii privind cazurile de terorism, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

"Adoptarea acestui act legislativ reprezintă un salt calitativ în ceea ce priveşte schimbul de informaţii între statele membre şi Eurojust şi va permite realizarea de progrese semnificative în urmărirea penală a infracţiunilor de terorism", a declarat cu acest prilej Pilar Llop, ministrul interimar al justiţiei din Spania.

Tot la 18 septembrie, Consiliul şi-a adoptat poziţia cu privire la un proiect de decizie prin care statele membre sunt invitate să ratifice Convenţia (nr. 190) privind violenţa şi hărţuirea adoptată de Organizaţia Internaţională a Muncii în 2019. Convenţia privind violenţa şi hărţuirea este primul instrument internaţional care stabileşte standarde minime în ceea ce priveşte combaterea hărţuirii şi a violenţei legate de muncă. Această convenţie va contribui la promovarea unor condiţii de muncă decente pentru toţi, a securităţii şi sănătăţii în muncă şi a egalităţii de gen, precum şi la combaterea discriminării.

Prin acest proiect de decizie, statele membre sunt invitate să ratifice acele părţi ale convenţiei care se referă în mod specific la îmbunătăţirea mediului de lucru pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi la egalitatea între bărbaţi şi femei în domeniul ocupării forţei de muncă.

"Violenţa şi hărţuirea la locul de muncă reprezintă un fenomen larg răspândit şi persistent în întreaga lume: mai mult de una din cinci persoane s-a confruntat cu violenţă şi hărţuire la locul de muncă, fie că este vorba de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, femeile fiind în mod deosebit expuse acestui risc", a precizat Yolanda Díaz Pérez, ministrul spaniol interimar al muncii şi economiei sociale, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

La 19 septembrie 2023, Consiliul, de comun acord cu preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a numit-o pe Iliana Ivanova (Bulgaria) în funcţia de nou comisar european. Numirea a venit ca urmare a demisiei Mariyei Gabriel din funcţia de comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret şi este valabilă pentru restul mandatului Comisiei, şi anume până la 31 octombrie 2024.

Consiliul a adoptat, la 19 septembrie, o decizie de punere în aplicare prin care a aprobat planul de redresare şi rezilienţă (PRR) modificat al Italiei. Planul modificat al Italiei afectează 8 măsuri, printre acestea numărându-se stimulentele pentru eficienţa energetică în cadrul aşa-numitului "Superbonus", creşterea ofertei de structuri de îngrijire a copiilor, dezvoltarea industriei spaţiale şi a industriei cinematografice şi transportul durabil.

La 11 iulie 2023, Italia a solicitat să îşi modifice PRR-ul pe motiv că acesta nu mai poate fi realizat în totalitate din cauza unor circumstanţe obiective. Decizia se bazează pe evaluarea Comisiei potrivit căreia modificările prezentate de Italia sunt justificate şi nu afectează relevanţa, eficacitatea, eficienţa şi coerenţa PRR-ului său. Costurile totale estimate ale PRR-ului modificat rămân neschimbate, însumând 191,5 miliarde euro, din care 68,8 miliarde euro ar urma să fie finanţate prin granturi, iar 122,6 miliarde euro prin împrumuturi.


Parlamentul European
La 21 septembrie, Parlamentul European a anunţat nominalizările la Premiul Saharov 2023 pentru libertate de gândire. Acestea sunt: Jina Mahsa Amini şi femeile din Iran (nominalizare făcută de grupul Partidului Popular European, PPE); Lupta pentru drepturile femeilor din Iran, mai precis Jina Mahsa Amini şi Mişcarea "Woman, Life, Freedom" (nominalizare făcută de grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, S&D); Mahsa Amini şi Mişcarea "Woman, Life, Freedom" (nominalizare făcută de grupul Renew Europe); activişti afgani pentru educaţie: Marzia Amiri, Parasto Hakim şi Matiullah Wesa (nominalizare făcută de 59 de eurodeputaţi); poporul pro-european al Georgiei şi Nino Lomjaria, fostă avocat al poporului în Georgia (nominalizare făcută de grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, ECR); Elon Musk (nominalizare făcută de grupul Identitate şi Democraţie, ID); Vanessa Nakate, activistă pentru mediu ugandeză (nominalizare făcută de grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană); Vilma Núnez de Escorcia şi monseniorul Rolando José Álvarez Lagos din Nicaragua (nominalizare făcută de 43 de eurodeputaţi); femei care luptă pentru un avort liber, sigur şi legal: Justyna Wydrzyńska, Morena Herrera şi Colleen McNichols (nominalizare făcută de grupul Stângii din Parlamentul European, GUE/NGL).

În fiecare an, Parlamentul European acordă Premiul Saharov pentru a onora personalităţi şi organizaţii excepţionale care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Nominalizările sunt făcute de grupurile politice sau de cel puţin 40 de europarlamentari. Nominalizările din acest an au fost prezentate în cadrul unei reuniuni a comisiilor pentru afaceri externe şi pentru dezvoltare şi a subcomisiei pentru drepturile omului ce a avut loc la 20 septembrie 2023. În 2022, câştigător a fost curajosul popor ucrainean, reprezentat de preşedintele său, liderii aleşi şi societatea civilă.

La 12 octombrie, comisiile pentru afaceri externe şi pentru dezvoltare anunţă cei trei finalişti iar la 9 octombrie, preşedinta Parlamentului, Roberta Metsola, şi liderii grupurilor politice aleg câştigătorul. Ceremonia de acordare a Premiului Saharov are loc la Strasbourg, în data de 13 decembrie.


Comisia Europeană
La 19 septembrie 2023, Comisia a adoptat cel de-al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul de reformă şi de investiţii în valoare de 800 de miliarde euro care ocupă un loc central în cadrul NextGenerationEU. Raportul arată progresele înregistrate în cadrul MRR pentru a spori rezilienţa economică şi socială a statelor membre şi a pune în aplicare planul REPowerEU, răspunsul UE la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit https://ec.europa.eu/.

Raportul evidenţiază beneficiile acestui instrument unic bazat pe performanţă, în cadrul căruia plata fondurilor UE este condiţionată de îndeplinirea jaloanelor şi a ţintelor convenite care răspund provocărilor specifice ale statelor membre şi priorităţilor UE. Raportul arată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese majore în ceea ce priveşte transparenţa şi protecţia intereselor financiare ale UE.

Până în prezent, Comisia a primit 34 de cereri de plată din partea a 21 de state membre şi a plătit 153,4 miliarde euro pentru realizarea investiţiilor şi a reformelor convenite. Consiliul a adoptat deja patru planuri revizuite, inclusiv capitole privind REPowerEU, iar alte 17 planuri revizuite sunt în curs de evaluare de către Comisie.

La 21 septembrie 2023, a intrat în vigoare Actul european privind cipurile, instrumentul prin care Uniunea Europeană urmăreşte să îşi dubleze ponderea în producţia globală de semiconductori, dominată de Statele Unite şi China, la 20% în 2030. Actul european privind cipurile instituie un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea aprovizionării, rezilienţa şi poziţia de lider tehnologic a UE în domeniul tehnologiilor şi aplicaţiilor semiconductoarelor, conform https://ec.europa.eu/.

"Cursa globală pentru poziţia de lider în domeniul cipurilor este un fapt, iar Europa trebuie să îşi asigure un rol activ în această cursă. (...) Legea privind cipurile va sprijini investiţiile şi facilităţile de cercetare, astfel încât Europa să poată deveni o putere de inovare cu o participare puternică pe piaţa mondială", a declarat Věra Jourová, vicepreşedinte pentru valori şi transparenţă al Comisiei Europene.

Actul european privind cipurile este alcătuit din trei piloni principali. Primul pilon - Iniţiativa "Cipuri pentru Europa" - consolidează poziţia de lider tehnologic al Europei, facilitând transferul de cunoştinţe din laborator în fabrică, reducând decalajul dintre cercetare şi inovare şi activităţile industriale şi promovând industrializarea tehnologiilor inovatoare de către întreprinderile europene. Iniţiativa va fi susţinută de fonduri UE în valoare de 3,3 miliarde de euro, la care se vor adăuga fonduri din partea statelor membre.

Al doilea pilon creează un cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării prin atragerea de investiţii şi consolidarea capacităţilor de producţie în domeniul fabricării semiconductorilor. În cadrul celui de-al treilea pilon, este instituit un mecanism de coordonare între statele membre şi Comisie pentru consolidarea colaborării cu şi între statele membre, monitorizarea ofertei de semiconductori, estimarea cererii, anticiparea penuriei şi, dacă este necesar, declanşarea activării unei etape de criză. Ca un prim pas, a fost instituit un sistem de alertă pentru semiconductori la 18 aprilie 2023. Acesta permite oricărei părţi interesate să raporteze întreruperile lanţului de aprovizionare cu semiconductori.

O strategie europeană comună pentru sectorul semiconductorilor a fost anunţată pentru prima dată de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din 2021. În februarie 2022, Comisia a propus Actul european privind cipurile, iar în aprilie 2023, s-a ajuns la un acord politic între Parlamentul European şi statele membre ale UE cu privire la Actul privind cipurile. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)