Ziua internaţională a limbajului semnelor este marcată, anual, la data de 23 septembrie. Iniţiativa aparţine Federaţiei Mondiale a Surzilor (FMS), ce cuprinde 135 de asociaţii naţionale. Propunerea a fost adoptată în unanimitate de către Adunarea Generală a ONU, la 19 decembrie 2017, conform https://www.un.org/.

Prin marcarea Zilei internaţionale a limbajului semnelor, este subliniată importanţa practică şi culturală a limbajelor mimico-gestuale, atrăgându-se atenţia şi asupra necesităţilor persoanelor cu deficienţe auditive, în special nevoia de integrare socială, profesională şi culturală.

Data marcării Zilei internaţionale a limbajului semnelor a fost aleasă pentru a aniversa înfiinţarea FMS, la 23 septembrie 1951.

În 2023, ca şi la ediţia de anul trecut, ONU evidenţiază faptul că Ziua internaţională a limbajului semnelor reprezintă o oportunitate pentru a susţine şi proteja identitatea lingvistică şi diversitatea culturală a tuturor oamenilor cu deficienţe de auz. Comunităţile acestor persoane, guvernele şi organizaţiile societăţilor civile sunt aşteptate să îşi îndrepte eforturile în vederea promovării şi recunoaşterii limbajelor semnelor ca parte normală şi dinamică a peisajului lingvistic naţional şi internaţional.

Liderii tuturor ţărilor, de la preşedinţi, premieri, parlamentari, primari etc. sunt încurajaţi să comunice prin semne tema din anul acesta a Zilei internaţionale a limbajului semnelor, potrivit https://www.un.org/.

Totodată, la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Surzilor, clădirile şi locurile publice cu însemnătate deosebită, precum reşedinţele prezidenţiale, parlamentele şi primăriile să fie iluminate în albastru, ca semn de solidaritate cu întreaga comunitate globală a persoanelor cu deficienţe de auz.

Potrivit datelor FMS, în lume există peste 70 de milioane de persoane lipsite total sau parţial de auz. Peste 80% dintre acestea trăiesc în ţări în curs de dezvoltare. În total, există aproximativ 300 de limbaje mimico-gestuale. În Uniunea Europeană, se estimează că o persoană din 1.000 utilizează un limbaj naţional al semnelor ca primă limbă, adică circa 500.000 de persoane din spaţiul comunitar, notează https://ec.europa.eu.

La 22 iunie 2023, a avut loc, la Miercurea-Ciuc, prima conferinţă în limbajul semnelor din judeţul Harghita, tema abordată vizând necesitatea accesibilizării prin interpretare a persoanelor surde, pentru a le asigura o viaţă independentă. Directorul Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România, Bogdan Anicescu, a pledat pentru transmiterea unui mesaj majorităţii auzitoare legat de faptul că interpretul nu este un lux pentru o persoană surdă, ci este o nevoie de bază, fără de care este vulnerabilă în ceea ce priveşte accesul la informaţie. "Este necesar să începem să percepem cât mai mult persoana surdă, din comunitatea surzilor, ca fiind membră a unei minorităţi culturale şi lingvistice, adică nu neapărat ca pe o persoană doar cu dizabilităţi", a subliniat Bogdan Anicescu.

Pentru a facilita accesul persoanelor surde la un interpret în limbajul mimico-gestual, în 2018, a fost lansată aplicaţia "Voci pentru mâini", care este primul serviciu de interpretare video în limba semnelor române pentru persoanele surde şi cu deficienţe de auz.

În luna septembrie 2022, Asociaţia Zi de Bine şi comunitatea 321sport au lansat #Pesemne.ro, prima platformă digital-interactivă din România pentru persoanele cu deficienţe de auz. Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Zi de Bine transmis AGERPRES, #Pesemne.ro este prima bază de date video de limbaj al semnelor din România ce funcţionează ca un dicţionar video de cuvinte şi expresii care să ajute rapid la construirea de fraze conversaţionale. Platforma grupează cele mai importante 1.000 de cuvinte. Pentru fiecare cuvânt se va înregistra un scurt video, care va reprezenta traducerea acestuia limbaj mimico-gestual.

La 27 martie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recunoaşterea Limbii semnelor române ca limbă maternă pentru persoanele surde şi hipoacuzice din România.

În ţara noastră, prima organizaţie dedicată persoanelor cu deficienţe auditive a fost Societatea Amicală a Surdo-muţilor din România, înfiinţată la 5 ianuarie 1920. A fost continuată de Asociaţia Surdo-muţilor din Republica Populară Română, din 20 iulie 1952. Primul preşedinte al acesteia a fost Gheorghe Georgescu, între anii 1952-1961. Primul Congres al surdo-muţilor din România a avut loc la 19 iulie 1953, la Bucureşti. Doi ani mai târziu, Asociaţia a participat în premieră la Congresul Federaţiei Mondiale a Surzilor, la Zagreb, potrivit https://ansr.org.ro/. Actuala denumire, Asociaţia Naţională a Surzilor din România, a fost stabilită în cadrul Conferinţei naţionale din 1995, de la Sinaia.

Asociaţia Naţională a Surzilor din România este o organizaţie nonguvernamentală, independentă, non-profit, necondiţionată politic şi religios, cu personalitate juridică, de utilitate publică, care apără şi promovează drepturile şi interesele sociale, profesionale, culturale şi educative ale persoanelor cu deficienţă de auz (surzi, surdo-muţi, hipoacuzici) pentru incluziunea socială şi egalizarea şanselor, potrivit https://ansr.org.ro/.

Conform Convenţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, adoptată de ONU la 13 decembrie 2006, limbajele bazate pe semne au statut egal celor vorbite, căci sunt la fel de bogate, din punct de vedere gramatical, sintactic, lexical şi structural. În plus, statele semnatare se obligă să faciliteze învăţarea lor şi să promoveze identitatea lingvistică a comunităţii surzilor, surdo-muţilor şi hipoacuzicilor. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Conferinţa de deschidere a proiectului educaţional ''Cuvinte care se văd, gesturi care se aud'', pentru facilitarea accesului la cultură a persoanelor cu deficienţe de auz prin intermediul spectacolului teatral.