Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 4-8 septembrie 2023: Consiliul a adoptat o decizie de semnare a unui acord cu Albania privind activităţile operative desfăşurate de Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex); Comisia Europeană a propus măsuri concrete pentru digitalizarea în continuare a coordonării sistemelor de securitate socială din Europa; Comisia Europeană a propus introducerea unui card european standardizat pentru dizabilităţi; Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat la întărirea relaţiilor cu Emiratele Arabe Unite, în timpul unei vizite în această ţară din Golf.


Consiliul Uniunii Europene
Consiliul a adoptat o decizie de semnare a unui acord cu Albania privind activităţile operative desfăşurate de Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex). Acordul va permite organizarea de operaţiuni comune şi trimiterea unor echipe de gestionare a frontierelor din partea Frontex în Albania. Trimiterea unor astfel de echipe ale Frontex va face obiectul unui acord din partea Albaniei. Decizia a fost luată prin procedură scrisă, potrivit unui comunicat postat la 8 septembrie 2023 pe www.consilium.europa.eu.

Potrivit acordului, Frontex va fi în măsură să acorde asistenţă Albaniei în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor de migraţie, combaterea imigraţiei ilegale şi abordarea criminalităţii transfrontaliere. Acest acord va înlocui acordul actual dintre Albania şi Frontex, care a intrat în vigoare în 2019. Frontex a încheiat acorduri de cooperare în materie de gestionare a frontierelor cu Serbia (în 2020) în temeiul normelor anterioare şi cu Moldova (în 2022), Macedonia de Nord şi Muntenegrul (ambele în 2023) în temeiul noilor norme.

După ce Parlamentul European îşi va da aprobarea cu privire la acord, acesta va putea fi încheiat, în cele din urmă, de către Consiliu. Acordul va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care urmează datei la care Albania şi UE îşi notifică reciproc finalizarea procedurilor lor de ratificare.


Comisia Europeană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă faţă de "pericolul real" al haitelor de lupi în Uniunea European, anunţând o posibilă revizuire a statutului de protecţie de care beneficiază acest animal, potrivit AFP.

"Concentrarea haitelor de lupi în unele regiuni europene a devenit un pericol real pentru animale şi, eventual, şi pentru oameni. Invit autorităţile locale şi naţionale să ia măsuri atunci când este necesar. Într-adevăr, legislaţia actuală a UE le permite deja să facă acest lucru", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest context, Executivul comunitar a invitat, pe 4 septembrie, comunităţile locale, oamenii de ştiinţă şi toate părţile interesate să prezinte, până la 22 septembrie 2023, date actualizate privind populaţia de lupi şi impactul acestora.

Pe baza datelor colectate, Comisia va decide cu privire la o propunere de modificare, după caz, a statutului de protecţie a lupului în cadrul UE şi de actualizare a cadrului juridic, pentru a introduce, dacă este necesar, o mai mare flexibilitate, având în vedere evoluţia acestei specii.

În context, liderii celor 16 landuri ale Germaniei au făcut apel la Uniunea Europeană să relaxeze măsurile privind protecţia lupilor şi să permită regiunilor să adopte politici diferite în ceea ce priveşte gestionarea animalelor sălbatice, potrivit dpa. Pe 6 septembrie, fermieri germani au manifestat la Bruxelles în favoarea relaxării statutului de protecţie a lupului. "Lupul nu trebuie să se mai afle sub cel mai înalt nivel de protecţie în legislaţia UE privind protejarea speciilor", a declarat Udo Hemmerling, un oficial al Asociaţiei Fermierilor Germani.

* Comisia Europeană a propus, pe 6 septembrie, într-o comunicare specifică, măsuri concrete pentru digitalizarea în continuare a coordonării sistemelor de securitate socială din Europa, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

Comunicarea stabileşte acţiuni menite să facă accesul mai rapid şi mai simplu la serviciile de securitate socială la nivel transfrontalier, utilizându-se din plin instrumentele digitale şi reducându-se sarcina administrativă pentru cetăţeni şi întreprinderi.

Comisia invită statele membre: să accelereze implementarea la nivel naţional a schimbului electronic de informaţii privind securitatea socială (EESSI), astfel încât acesta să fie pe deplin operaţional până la sfârşitul anului 2024 în întreaga Europă. EESSI digitalizează schimburile dintre instituţiile naţionale de securitate socială, pentru a renunţa la procedurile pe suport de hârtie, care iau mult timp şi sunt greoaie.

În plus, Executivul comunitar cere statelor membre să se implice pe deplin în activităţile-pilot legate de paşaportul european de securitate socială, care explorează modalităţi de simplificare a eliberării şi verificării drepturilor de securitate socială ale cetăţenilor la nivel transfrontalier şi să depună eforturi în vederea introducerii portofelelor UE pentru identitatea digitală, care le vor permite cetăţenilor UE să deţină versiuni digitale ale documentelor de atestare a dreptului la prestaţii, cum ar fi cardul european de asigurări sociale de sănătate, facilitând verificarea instantanee a acestor documente de către instituţiile de securitate socială, inspectoratele de muncă şi furnizorii de servicii medicale.

Comisia va sprijini statele membre ale UE în implementarea acestor acţiuni oferind asistenţă tehnică, inclusiv prin instrumentul de sprijin tehnic şi punând la dispoziţie fonduri UE, de exemplu prin programul "Europa digitală", programul InvestEU, Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul social european Plus.

* Comisia Europeană a propus, pe 6 septembrie, introducerea unui card european standardizat pentru dizabilităţi şi consolidarea actualului card european de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi, documente ce vor fi recunoscute peste tot în Uniunea Europeană, relatează AFP.

''Aceasta va facilita viaţa a aproximativ 87 de milioane de persoane şi a familiilor lor'', a comentat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.

Cardul european pentru dizabilitate va servi drept dovadă recunoscută a dizabilităţii în întreaga UE, oferind acces egal la condiţii speciale şi tratament preferenţial în serviciile publice şi private, inclusiv, de exemplu, la transport, evenimente culturale, muzee, centre de agrement şi sportive sau parcuri de distracţii. Cardul va fi emis de autorităţile naţionale abilitate şi va completa cardurile sau certificatele naţionale existente.

Pentru a promova uşurinţa utilizării şi a reduce sarcina administrativă, directiva propusă va impune statelor membre, să furnizeze cardurile atât în versiune fizică, cât şi în versiune digitală, să pună la dispoziţia publicului, în formate accesibile, condiţiile şi normele de eliberare sau de retragere a cardurilor şi să se asigure că prestatorii de servicii oferă informaţii privind condiţiile speciale şi tratamentul preferenţial pentru persoanele cu dizabilităţi în formate accesibile.

Pentru a garanta conformitatea, statele membre trebuie să se asigure că persoanele cu dizabilităţi, organizaţiile lor reprezentative şi organismele publice relevante pot lua măsuri în temeiul legislaţiei naţionale, dacă este necesar. După transpunerea directivei în legislaţia naţională, statelor membre li se solicită să impună amenzi şi măsuri corective în cazul unor încălcări.

Propunerea Comisiei Europene urmează să fie discutată de către Parlamentul European şi Consiliul UE şi prevede ca, după adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie 18 luni pentru a transpune dispoziţiile directivei în legislaţia naţională.

* Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat la întărirea relaţiilor cu Emiratele Arabe Unite, în timpul unei vizite în această ţară din Golf, în plină dezbatere asupra eficacităţii sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, potrivit AFP.

"Vom lucra în toate domeniile pentru a întări relaţiile dintre Emiratele Arabe Unite şi Uniunea Europeană", a declarat Ursula von der Leyen pe o platformă socială, în 7 septembrie, după întrevederea sa cu preşedintele Emiratelor, Mohammed bin Zayed, la Abu Dhabi.


Agenţia Uniunii Europene pentru Azil
Numărul cererilor de azil înregistrate în statele Uniunii Europene, în Elveţia şi Norvegia în primul semestru al acestui an a crescut cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, a anunţat, la 5 septembrie, Agenţia pentru azil a Uniunii Europene, potrivit AFP.

Conform agenţiei UE, 519.000 de cereri de azil au fost depuse în primele şase luni ale anului şi se estimează că, 'potrivit tendinţelor actuale, numărul cererilor ar putea depăşi 1 milion până la sfârşitul anului'.

Cei mai mulţi solicitanţi (44%) vin din Siria, Afganistan, Venezuela, Turcia şi Columbia. Germania este ţara care a primit cele mai multe dosare în 2023, 30% din total, de aproape de două ori mai multe decât Spania (17%) şi Franţa (16%). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)