Rezervaţia paleontologică Bahna-Orşova este unul dintre cele mai vechi şi interesante puncte fosilifere din România, cu importantă valoare ştiinţifică, bogat în depozite de corali, lamelibranchiate şi, în special, în faună de gasteropode fosile, potrivit lucrării "Rezervaţii şi monumente ale naturii din Oltenia" (B. Bobîrnac, M. Popescu, D. Cîrţu, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984).

Aria naturală se află în partea central-vestică a judeţului Mehedinţi, în Podişul Getic, munţii Almăjului şi Locvei, pe teritoriul vestic al satului Bahna şi cel nordic al localităţii Iloviţa, în bazinetul depresionar Bahna-Orşova.

A fost declarată arie protejată în aprilie 2000. Se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi este inclusă în Parcul Natural Porţile de Fier.

Evoluţia bazinului Bahna-Orşova începe în Miocenul mijlociu, în urmă cu aproximativ 15 milioane de ani, atunci când a apărut un golf îngust al mării miocene care acoperea actualul teritoriu al Olteniei. Golful începea la Baia de Aramă şi, trecând prin dreptul satului Bahna, se închidea, probabil, undeva la sud de Bahna, arată www.muzeuldrobetaturnuseverin.ro. Materialul terigen, format din materiale aduse de fluvii pe uscat, a dus la acumularea zăcămintelor de cărbuni. Fauna arată posibilitatea existenţei unui mediu marin salmastru, cu salinitate scăzută.

În Sarmaţian, ultimul etaj al Miocenului din sud-estul Europei, bazinul Bahna a rămas, din nou, un golf, ridicându-se, treptat, deasupra nivelului mării.

Cele mai multe fosile descoperite în zona Bahna provin din depozitele de calcare şi roci sedimentare dezvoltate în partea de nord a bazinului. "Ele reprezintă începutul unei sedimentări marine normale, cu ape calde (20 de grade Celsius) şi condiţii favorabile de viaţă, care s-au instalat în timpul Badenianului superior. Studiul fosilelor arată că, odată cu sedimentarea marnelor, existau recifi, instalaţi în nord-estul bazinului, între localităţile Bahna şi Iloviţa", arată www.muzeuldrobetaturnuseverin.ro.

Grupele faunistice predominante în punctul fosilifer Bahna sunt: "corali (Flavia magnifica, Solenostraea manipulata); briozoare (Lepralia ansata, eschara varians); brachiopode (Terebratula plicatodentata); lamelibranchiate (Ostreia, Mytilus, Cardium, Pecten) şi gasteropode (Murex, Fusus, Conus, Turritella)", arată lucrarea "Rezervaţii şi monumente ale naturii din Oltenia".

Printre cele mai importante puncte fosilifere ale rezervaţiei este cel de la Curchia, unde pot fi observate calcare de origine recifală, cu numeroşi corali şi briozoare, clasă de nevertebrate marine. Aici se mai întâlnesc gasteropode, bivalve, echinide, brachiopode etc. În argilele de deasupra sedimentului, pot fi găsite fosile de moluşte şi corali solitari. Alte puncte fosilifere din Rezervaţia paleontologică Bahna-Orşova sunt cele de la Iloviţa, Harţa şi Lespezi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.telework.ro