O PERSONALITATE PE ZI: Alexandru Vlahuţă, poet şi prozator
Figură luminoasă a unei epoci de tranziţie, Alexandru Vlahuţă a lăsat o operă inegală, atinsă în bună parte de desuetudine, ce trădează un amestec de sentimentalism, criticism, poză meditativă, de asumare a "durerilor lumii", se arată în lucrarea "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Alexandru Vlahuţă s-a născut la 5 septembrie 1859, în comuna Pleşeşti (care, în prezent, îi poartă numele), judeţul Vaslui, fiind ultimul copil dintre cei opt ai Ecaterinei şi ai lui Neculai Vlahuţă. În 1867, a fost înscris la şcoala primară, apoi a făcut liceul la Bârlad (1871-1878). Şi-a luat Bacalaureatul la Bucureşti (1879) şi s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care însă nu a terminat-o. Stabilit la Târgovişte (1879), a fost profesor la gimnaziul local, apoi la Şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu (1881). În perioada târgovişteană a făcut parte din comitetul de redacţie al gazetei locale "Armonia" şi, tot acolo, colaborator la "Unirea", apoi la "România Liberă" din Bucureşti.
Sursa foto: www.identitatea.ro
A călătorit la Galaţi, în 1883, unde timp de patru luni a publicat articole şi schiţe în ziarul "Galaţii". S-a mutat la Bucureşti, unde a predat până în 1893. A fost revizor şcolar pentru judeţele Prahova şi Buzău (1888). Alte funcţii: corector la "Analele parlamentare" (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, şef de birou la acelaşi minister, referendar la Casa Şcoalelor (1901). În 1907 s-a aflat la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Şcoalelor.
Alexandru Vlahuţă a manifestat înclinaţii literare încă din perioada liceală, când a debutat cu versuri în "Convorbiri literare'', unde a colaborat, mai târziu, între 1878-1885. I-a fost publicat un articol "Banul" în 1879, în ziarul târgoviştean "Dâmboviţa", iar anul următor i-au apărut câteva poezii în "Lira română".
Alexandru Vlahuţă (dr.) alături de familia scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (1905).
Sursa foto: www.identitatea.ro
A publicat nenumărate articole prin revistele şi ziarele timpului, chiar şi în cele mai puţin notorii, între care: "România liberă" (1883-1885, 1889, unde a făcut parte şi din redacţie), "Familia", "Revista nouă" (1887-1890, unde a fost şi redactor), "Calendar pentru toţi românii", "Săptămâna ilustrată", "Literatură şi ştiinţă", "Adevărul", "Gazeta săteanului", "România jună", "Revista poporului", "Pagini literare", "Calendarul Minerva", "Generaţia nouă", "Literatură şi artă română", "Scena", "Viaţa românească", "Universul", "Luceafărul", "Tribuna poporului", "Flacăra", "Şcolarii", "Neamul românesc", "România", "Drum drept", "Lumea", "Drapelul". Împreună cu Alecu Urechia a întemeiat revista "Vieaţa" (1893-1896), iar cu George Coşbuc a scos revista "Sămănătorul" (1901), potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009).
A debutat editorial cu volumul "Nuvele" (1886) şi "Poezii" (1887), alternând activitatea poetică şi cea de prozator cu ziaristica şi conferinţele de la Ateneul Român: "Mişcarea literară" (1886), "Curentul Eminescu" (1892), "Onestitatea în artă" (1893) ş.a.
Scriitorul a cunoscut un mare succes de public cu romanul "Dan" (1893), dar şi cu volumele "Din goana vieţii" (1892), "În vâltoare" (1896), "Clipe de linişte" (1899, volum premiat de Academia Română în 1900), "Din durerile lumii" (1908), "File rupte" (1909), "România pitorească" (1901, premiată în 1902) ş.a. Culegerile de poezii: "Poezii vechi şi nouă" (1894), "Iubire" (1895), "Poezii" (1909), mereu reeditate, i-au creat şi ele o imensă notorietate, notează volumul "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Preocupat de problemele cu care sistemul de învăţământ se confrunta, Alexandru Vlahuţă a publicat diferite articole în care a combătut dogmatismul şi formalismul din metodele de predare, dar şi alcătuirea unor manuale şcolare cu multe lipsuri. A scos, împreună cu George Coşbuc, în 1902, o carte de citire destinată şcolilor secundare şi profesionale.
Academia Română i-a premiat volumul "Clipe de linişte", în 1900, apoi "România pitorească" (1902). În 1907, a reintrat în centrul atenţiei cu poemul antidinastic "1907", publicat în "Viaţa românească". Volumele "Din durerile lumii" şi "Din trecutul nostru", publicate în 1908, urmate de "Pictorul N.I. Grigorescu" (1910) şi "Dreptate" (1913) au încheiat cariera sa de prozator. În 1919, volumul "Poezii 1880-1915" a primit Marele Premiu al Academiei Române.
A călătorit la Paris în 1907 şi 1910. În 1913 a ajuns în Norvegia, prefigurând cumva pribegia poetului la Iaşi, Bârlad, în Primul Război Mondial (1916-1917). Anul 1918 l-a găsit pe front. Asistat de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti a condus ziarul ''Dacia'' (1918), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a scos ''Lamura'' (1919).
Alexandru Vlahuţă a murit la 19 noiembrie 1919. A fost ales membru de onoare post-mortem (28 octombrie 1948) al Academiei Române. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.observatorcultural.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 noiembrie 2026
Conferința de presă a președintelui Nicușor Dan în care a vorbit despre criză guvernamentală și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, participarea președintelui Nicușor Dan la Comunitatea politică europeană (12 noiembrie) și la Consiliul European informal de la Dublin (13 noiembrie), vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Rom&
Săptămâna europeană 9-13 noiembrie 2026
Reuniunea Comunității politice europene, în cadrul căreia 39 de state din Europa au adoptat o declarație comună privind unele discuții cu Rusia după încheierea războiului din Ucraina, Consiliul european informal de la Dublin despre inteligența artificială, acordul dintre Parlamentul European (PE) și Consiliu privind bugetul UE pentru 2027, prelungirea de către Co
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Ziua Dobrogei, marcată, la Tulcea, prin evenimente culturale (13-14 noiembrie) Instituțiile muzeale și unele instituții de învățământ din municipiul Tulcea vor găzdui, în zilele de 13 și 14 noiembrie, mai multe evenimente prilejuite de Ziua Dobrogei (14 noiembrie), sărbătoarea națională care amintește momentul alipirii Dobrogei la
13 noiembrie - Ziua limbii maghiare
La 13 noiembrie este marcată Ziua limbii maghiare, instituită prin Legea 279/2015. Inițiativa privind propunerea legislativă pentru instituirea sărbătoririi acestei zile a aparținut Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. La 16 iunie 2015, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar la 13
Consiliul European informal, la Dublin: inteligența artificială și o propunere a Georgiei Meloni, pe agendă (13 noiembrie)
O reuniune informală a membrilor Consiliului European are loc pe 13 noiembrie, la Dublin, sub egida președinției irlandeze a Uniunii Europene, având ca teme principale, între altele, inteligența artificială, precum și o propunere a prim-ministrei Italiei, Georgia Meloni, cu privire la necesitatea unui mesaj coordonat al UE cu privire la Ucraina, informează site-u
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, și Sf. Antuza, mama sa Greco-catolice Sf. aep. Ioan Gură de Aur al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Augustina (Livia), călug. Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (344
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 noiembrie
Este a 317-a zi a anului 2026. Au mai rămas 48 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 09 m și apune la 16 h 51 m. Luna răsare la 11 h 15 m și apune la 19 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la desemnarea primilor laureați ai Premiilor Nobel (12 noiembrie 1901)
La 12 noiembrie 1901, instituțiile responsabile de acordarea Premiilor Nobel au stabilit primii laureați ai distincțiilor instituite prin testamentul lui Alfred Nobel. Numele acestora au fost păstrate secrete până în ziua de 10 decembrie 1901, atunci când, la exact cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel, au fost decernate primele premii cunoscute azi sub
FRAGMENT DE ISTORIE: Inaugurarea podului San Francisco - Oakland Bay (12 noiembrie 1936)
Podul San Francisco-Oakland Bay a fost inaugurat, cu mare fast, la 12 noiembrie 1936, după trei ani și cinci luni de construcție, devenind imediat principala cale de traversare a golfului pentru autovehicule, traficul fiind distribuit pe două niveluri: autoturismele circulau la nivelul superior, iar camioanele și trenurile interurbane la cel inferior, potrivit
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 de ani de la deschiderea lucrărilor Conferinței dezarmării de la Washington (12 noiembrie 1921)
La 12 noiembrie 1921, a început la Washington DC prima conferință dedicată dezarmării navale după Primul Război Mondial. Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Franța și Japonia dețineau cele mai mari forțe navale în acea perioadă. Fiecare dintre aceste puteri dorea să obțină în cadrul conferinței un sistem de reglementare avantajos. Delegați
AnulNadia/ Nadia Comăneci aniversează 65 de ani - 'Nimeni nu știe când anume intră în istorie'
În Anul dedicat Zeiței de la Montreal, Nadia Comăneci aniversează 65 de ani. Născută la 12 noiembrie 1961, la Onești, Nadia Comăneci a ajuns să schimbe istoria gimnasticii cu primul '10' olimpic, în 1976. 'Nimeni nu știe când anume intră în istorie. Nu există manuale de specialitate în domeniu, care să-ți spună cum să
12 noiembrie - Ziua Cercetașilor Militari
La 12 noiembrie, Armata Română celebrează Ziua Cercetașilor Militari. Acest demers amintește de momentul constituirii primului element organizat al unităților de cercetași în Armata Română. Cercetașii reprezintă una dintre cele mai de temut arme ale oricărei armate moderne. Cercetașii sunt cei care culeg informații despre inamic, în ori
12 noiembrie - Ziua Statului Major al Apărării
La 12 noiembrie, Armata Română marchează Ziua Statului Major al Apărării. Statul Major al Apărării este organismul superior de concepție și comandă al Armatei Române, care îndeplinește un rol esențial în pregătirea armatei și a națiunii române pentru apărare, conform site-ului www.
Reuniunea comunității politice europene (Dublin, 12 noiembrie 2026)
Cea de-a noua reuniune a Comunității politice europene, o platformă de dialog ce reunește șefi de stat și de guvern din întreaga Europă, va avea loc în 12 noiembrie 2026, la Dublin, în Irlanda. Tema reuniunii va fi 'O Europă puternică, sigură și conectată', conform https://www.consilium.euro
12 noiembrie - Ziua geodezilor militari
La 12 noiembrie este celebrată Ziua geodezilor militari. Bazele Serviciului Topografic al Armatei Române au fost puse de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), prin semnarea Înaltului Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859, prin care se înființa ''Corpul (Korpu) de Stat Major General'', care avea în comp