Biserica Ruzica din capitala Serbiei este închinată Naşterii Maicii Domnului, iar în prezent este un loc venerat în interiorul zidurilor fortăreţei Kalemegdan a Belgradului. Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1867 şi a funcţionat iniţial drept garnizoană militară. Din acest motiv, fostul depozit austriac de muniţie din deceniul patru al secolului al XVIII-lea a fost modificat corespunzător, potrivit site-ului https://www.beogradskatvrdjava.co.rs/. Este una dintre cele mai vechi biserici din Capitala Serbiei.

Potrivit tradiţiilor locale, în Evul Mediu, în acelaşi loc, a funcţionat o biserică. În perioada prinţului şi despotului Stefan Lazarevici (1389-1427), biserica veche a fost demolată de turci în timpul asediului Belgradului, în 1521.

Denumirea Ruzica provine de la o veche sărbătoare locală păgână - Rosalie -, când participanţii la acest tip de festival erau stropiţi cu petale de trandafiri. Pentru că sărbătoarea ortodoxă a Sfintei Treimi coincidea ca dată cu sărbătoarea Rosalie, multe lăcaşuri de cult construite în acea perioadă a Evului Mediu au fost denumite popular Ruzica.

În anii 1867-1869 a fost transformată în biserică militară. Potrivit informaţiilor locale, anterioara biserică Ruzica se afla în acelaşi loc unde este cea de astăzi, pentru că locuitorii adorau izvorul binefăcător al Sveta Petka ce curgea mai jos de fundaţia Bisericii Maicii Domnului, notează site-ul https://belgradeforme.com/. Conform legendei locale, trei surori - Ruzica, Marica şi Cveta - au construit fiecare câte o biserică în zona fortăreţei Kalemegdan a Belgradului şi au dat numele lor lăcaşurilor de cult. Ruzica a construit biserica pentru cinstirea izvorului binefăcător al Sveta Petka.

În timpul Primului Război Mondial, în anul 1915, Biserica a fost grav avariată şi a fost renovată în anul 1925, când a primit actuala înfăţişare. În timpul lucrărilor de renovare, a fost ridicat turnul clopotniţei şi a fost adăugată absida altarului. Proiectul de restaurare a fost realizat de arhitectul rus Nikolai Krasnov. Pentru că a fost un adăpost militar, o parte din interiorul bisericii Ruzica are candelabre masive, realizate din metal provenit de la arme capturate în timpul Primului Război Mondial. În faţa primei intrări a bisericii, se află două statui din bronz, una reprezentându-l pe ţarul Duşan, iar cealaltă, un soldat sârb infanterist de la începutul secolului al XX-lea, din timpul războaielor din Balcani, conform site-urilor https://www.beogradskatvrdjava.co.rs/ şi https://www.serbia.com/. Aceste statui sunt realizate din material provenit de la proiectile de tun. Încărcătoarele tunurilor au fost folosite pentru realizarea vaselor în care sunt puse florile şi sfeşnicele de lumânări, indică site-ul https://belgradeforme.com/. Iconostasul a fost sculptat de Kosta Todorović şi icoanele de pe iconostas au fost realizate de călugărul Rafailo Momčilović.

Frescele din interiorul bisericii au fost realizate în anul 1938 de pictorul rus Andrei Vasilievici Bicenko (1886-1985). Pe lângă motivele religioase cunoscute, bolta bisericii prezintă o procesiune a conducătorilor Serbiei, iar pe zidul vestic, în scena Predica de pe Muntele măslinilor, sunt reprezentate unele personalităţi contemporane, printre care Ţarul Nicolae al II-lea, regii Petar şi Aleksandar Karadordjevici şi alţii, mai indică site-ul https://www.beogradskatvrdjava.co.rs/.

În apropierea bisericii Ruzica se află capela Sveta Petka, Sfânta Cuvioasa Parascheva, fiind construită în 1937 potrivit planurilor proiectului arhitectului Momir Korunovic. Sfânta Cuvioasa Maica Parascheva s-a născut în apropiere de Constantinopol spre sfâşitul secolului al X-lea, a trăit viaţa în deplină asceză în deşertul Iordanului, întorcându-se în oraşul natal spre sfâşitul vieţii, unde a adormit întru Domnul. Moaştele sale făcătoare de minuni au fost mutate de nenumărate ori, La sfârşitul secolului al XIV-lea, prin eforturile prinţului Milica, moaştele au fost mutate la Krusevac şi apoi la Belgrad. După cucerirea Belgradului, în 1521, sultanul Suleiman a cerut ca o parte a populaţiei să se mute la Constantinopol, permiţând populaţiei care se strămuta să ia moaştele Sfintei Împărătese Teofana şi a Sfintei Cuvioase Maica Parascheva, precum şi Icoana Sfântă a Maicii Domnului, menţionează site-ul https://www.beogradskatvrdjava.co.rs/. În prezent, moaştele Sfintei Cuvioase Maici Parascheva se află la Iaşi, în catedrala mitropolitană. Biserica ortodoxă sârbă celebrează, la 27 octombrie, hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar Biserica ortodoxă română, la data de 14 octombrie. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.beogradskatvrdjava.co.rs