Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru este marcată anual, începând cu anul 2020, la 7 septembrie, potrivit Rezoluţiei 74/212 adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019, indică site-ul https://undocs.org. Rezoluţia subliniază importanţa şi necesitatea urgentă de a sensibiliza opinia publică la toate nivelurile, precum şi de a promova şi facilita acţiunile de îmbunătăţire a calităţii aerului, potrivit site-ului https://www.unep.org.

Încurajată de interesul crescând al comunităţii internaţionale pentru un aer curat şi subliniind necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, pentru protejarea sănătăţii oamenilor, Adunarea Generală a ONU a decis să desemneze ziua de 7 septembrie drept Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit site-ului https://www.un.org/.

În 2023 tema Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer albastru este ''Împreună pentru un aer curat'' (''Together for Clean Air''), conform site-ului https://www.unep.org. Tema subliniază nevoia urgentă de parteneriate mai puternice, investiţii sporite şi responsabilitate comună pentru depăşirea problemei poluării aerului. Poluarea aerului, în interior şi în exterior, influenţează direct sănătatea omului şi a ecosistemelor. Cu toţii împărţim şi respirăm acelaşi aer şi, astfel, cu toţii avem responsabilitatea de a ne proteja atmosfera şi de a asigura un aer sănătos pentru toată lumea.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproape toată lumea (99% din populaţia globală) respiră aer poluat. Natura transfrontalieră a poluării aerului solicită parteneriate locale, naţionale, regionale şi globale pentru a aborda această problemă. Tema din acest an evidenţiază faptul că este timpul să investim, să fim solidari şi să contribuim pentru un aer curat. Colaborarea cu statele membre ONU, organizaţiile internaţionale şi regionale, sectorul privat şi societatea civilă este esenţială pentru reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului, se subliniază pe https://www.unep.or.

Poluarea aerului este cel mai mare risc pentru sănătatea mediului în vremurile noastre. Peste 99% dintre oameni respiră un aer nesigur. Expunerea poate duce la accident vascular cerebral, boli cardiace şi pulmonare, cancer şi multe altele. Aerul poluat ucide 6,7 milioane de oameni pe an, iar 2,4 miliarde de oameni sunt expuşi la niveluri periculoase de poluare a aerului casnic, indică şi https://www.cleanairblueskies.org/. Poluarea aerului este transfrontalieră, astfel toate părţile interesate au responsabilitatea de a proteja atmosfera pământului şi de a asigura un aer sănătos pentru toată lumea. Colaborarea la nivel transfrontalier va contribui la reducerea poluării aerului, atragerea de finanţare şi investiţii în măsuri şi soluţii pentru calitatea aerului şi va oferi beneficii pentru sănătate, se menţionează pe site-ul citat mai sus.

Poluarea aerului este o problemă globală cu impact de anvergură din cauza transportului pe distanţe mari a poluanţilor atmosferici. În absenţa unei intervenţii, numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului înconjurător se estimează că va creşte cu peste 50% până în 2050.

În special în ţările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporţionat femeile, copiii şi persoanele în vârstă, mai ales în cazul populaţiei cu venituri mici, deoarece aceştia sunt adesea expuşi la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător şi la poluarea aerului din interior provenit de la gătit şi încălzire cu combustibil pe bază de lemn şi kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Poluanţii climatici de scurtă durată (SLCPs) se numără printre poluanţii cei mai legaţi atât de efectele asupra sănătăţii, cât şi de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceştia persistă în atmosferă de la doar câteva zile până la câteva decenii, deci reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate şi climă pentru cei care locuiesc în locuri în care nivelurile scad. Unii poluanţi atmosferici, precum carbonul negru, metanul şi ozonul de la nivelul solului sunt, de asemenea, poluanţi climatici de scurtă durată şi sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor legate de poluarea aerului, precum şi pentru impactul asupra culturilor şi, deci, asupra securităţii alimentare.

În documentul final al Conferinţei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă din 2012, de la Rio de Janeiro, intitulat "Viitorul pe care îl dorim", ţările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susţin o calitate bună a aerului în contextul dezvoltării urbane durabile şi a aşezărilor umane. De asemenea, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă recunoaşte că reducerea poluării aerului este importantă pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: UN Environment Programme/facebook.com