Biserica Sfântul Nicolae - Copou din municipiul Iaşi se află pe Bulevardul Carol, în cartierul Copou, de unde îşi trage şi numele. Biserica a fost construită între anii 1937-1943 şi a fost sfinţită de mitropolitul Irineu Mihălcescu. Pictura interioară a fost executată de pictorul Vasile Pascu, între 1962-1965, iar icoanele de pe catapeteasmă şi iconostasele au fost pictate de Corneliu Baba. Între anii 1993-1995, zidurile exterioare au fost împodobite cu picturi, menţionează www.crestinortodox.ro.

Biserica Sfântul Nicolae - Copou a fost zidită în vremuri de grea încercare pentru neamul românesc. Preotul Petru Manole este cel care a iniţiat demersurile de construire a unei noi biserici în acest cartier. Între cei care au sprijinit ridicarea acestei biserici se numără şi istoricul Nicolae Iorga. În anul 1937, el a venit în Iaşi şi a donat o sumă generoasă, din fondul Ligii Culturale, pe care o prezida. Piatra de temelie pentru noua biserică a fost pusă în data de 3 octombrie 1937. În primăvara anului următor au început lucrările de construcţie, însă în toamna aceluiaşi an au fost suspendate, din pricina izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. În anul 1939, colonelul Dumitru Captaru, fostul prefect al oraşului, a donat o sumă importantă, din bugetul Prefecturii, iar Primăria a ajutat în continuare.

Biserica Sfântul Nicolae a fost terminată de zidit în primăvara anului 1943, iar sfinţirea a avut loc în Duminica Floriilor, ea fiind săvârşită de mitropolitul Irineu Mihălcescu. În anul 1986 au început diverse lucrări de renovare, consolidare şi înfrumuseţare a bisericii. Biserica este zidită în forma de cruce, cu turla pe naos. Spre deosebire de stilul local moldovenesc, turla este rotundă. Sub streaşină, biserica prezintă un rând de firide. În partea dinspre apus, deasupra uşii de intrare, se află aşezată clopotniţa. Acoperişul a fost înălţat, pentru a face loc ferestrelor clopotniţei.

În cafasul bisericii se ajunge urcând o scară în spirală, aşezată în partea de miazănoapte a pronaosului. În interior, naosul se desparte de pronaos printr-o arcadă transversală. În exterior, ferestrele par mici, dar în interior ele au deschideri mari. Arhitectura bisericii din Copou prezintă mai multe elemente unice. Biserica a fost zugrăvită în frescă între anii 1962-1965, de pictorul bisericesc Vasile Pascu, din Focşani. Pictura respectă canonul iconografiei bizantine. La acea dată, stilul mozaicat folosit la această biserică era unic în ţară, aminteşte www.crestinortodox.ro.

Cadrul catapetesmei este sculptat în lemn masiv de stejar. Icoanele catapetesmei şi ale iconostaselor au fost pictate de artistul român Corneliu Baba, între anii 1939-1942, în stil neo-bizantin, pe fond albastru la icoanele de sus şi pe fond de aur la icoanele împărăteşti. Pictura interioară a fost afectată de fumul lumânărilor, de cutremure (1977, 1986 şi 1990) şi de infiltraţiile de apă prin acoperişul care era din ţiglă. Lucrările de restaurare, consolidare şi integrare a picturilor deteriorate, precum şi pictarea firidelor exteriorare au fost executate de pictorul Dimitrie Gavrilean, între 1993-1995, mai menţionează www.crestinortodox.ro.

În anul 1990, în partea dreaptă a fost construită o fântână cu troiţă. În partea stângă a bisericii s-a ridicat o capelă mortuară, unde se aprind lumânări, pictată în exterior de pictorul Dimitrie Gavrilean, în ton cu stilul exterior al clădirii bisericii. Aceste lucrări au fost sprijinite de generalul de brigadă în rezervă Viorel Cheptine, care a delegat Unitatea de Transmisiuni din Copou să ajute biserica. În partea stângă a bisericii se află şi bustul primului ctitor, Nicolae Iorga, realizat de sculptorul Emil Bârleanu. În partea sudică a bisericii găsim o nouă clopotniţă, executată de arhitectul ieşean Nicolae Vericeanu. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.crestinortodox.ro