''Balanţa comercială a UE a revenit la un excedent de 1 miliard de euro'' în al doilea trimestru din 2023, în 2022 s-a atins un nou nivel maxim al angajării absolvenţilor recenţi din UE, iar numărul declaraţiilor de faliment ale întreprinderilor din UE a crescut pentru al şaselea trimestru consecutiv, în 2023, arată rezultatele unor studii Eurostat, publicate în luna august 2023. De asemenea, biroul european de statistică a mai publicat în cursul acestei luni rezultatele privind numărul de medici şi kinetoterapeuţi practicanţi în UE în 2021 şi solicitările de azil în UE în luna mai 2023.

Rezultatele publicate la 10 august 2023 de Eurostat sub titlul ''Absolvenţi recenţi: un nou nivel maxim al angajărilor în 2022'' arată că în 2022, 82% dintre absolvenţii recenţi (Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei - ISCED 2011 nivelurile 3-8) cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani din UE erau angajaţi. Din 2014 până în 2022, rata de ocupare a acestui grup a crescut cu 7 puncte procentuale (pp), arătând o tendinţă de creştere consistentă întreruptă doar de pandemia de COVID-19.

Rata ocupării forţei de muncă în 2022 a atins un nou vârf, depăşind maximul anterior de 81% atins în 2018, nivel care a rămas neschimbat în 2019.

Rata de angajare a proaspăt absolvenţilor de sex masculin a fost constant mai mare decât a celor de sex feminin. Cu toate acestea, în 2022, decalajul a fost redus la 2 puncte procentuale, marcând cea mai mică disparitate înregistrată în intervalul de opt ani din 2014 până în 2022. Între timp, cea mai mare disparitate între 2014 şi 2022 a fost înregistrată în 2019 (4 pp).

Disparităţile în ratele de ocupare pot fi explicate prin natura domeniilor studiate, deoarece există diferenţe în cererea de pe piaţa muncii. Femeile şi bărbaţii tind să studieze domenii diferite - de exemplu, o proporţie mai mare de studenţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei tind să fie bărbaţi.

În 2022, cele mai ridicate rate de ocupare a proaspăt absolvenţilor au fost din Luxemburg şi Ţările de Jos (ambele 93%), Germania (92%) şi Malta (91%). Cele mai scăzute rate s-au raportat în Italia (65%), Grecia (66%) şi România (70%), potrivit site-ului https://ec.europa.eu/eurostat.

***

Potrivit rezultatelor prezentate sub titlul ''Q2 2023: Business bankruptcies at highest level since 2015'', la 15 august 2023, în al doilea trimestru al anului 2023, numărul declaraţiilor de faliment ale întreprinderilor din UE a crescut pentru al şaselea trimestru consecutiv. Comparativ cu trimestrul precedent, numărul falimentelor a crescut cu 8,4% şi a atins, astfel, cel mai înalt nivel de la începutul colectării datelor în 2015.

În ceea ce priveşte înregistrările de afaceri noi, faţă de trimestrul precedent, în urma unei creşteri de 2% în primul trimestru al anului, acestea au scăzut uşor, cu 0,6% în trimestrul II al anului 2023. În general, din 2023, numărul de înregistrărilor de firme noi a fost mai mare decât în perioada 2015-2022.

Din februarie 2023, baza de date Eurostat include şi date lunare privind înregistrările de afaceri şi falimentele pentru ţările care transmit informaţii lunare în mod voluntar, arată site-ul https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

Un studiu cu privire la numărul de medici şi kinetoterapeuţi din UE - ''Physicians and physiotherapists in the EU: how many?'', publicat la 18 august, arată că, în 2021, UE avea aproximativ 1,82 milioane de medici practicanţi. Cel mai mare număr de medici practicanţi a fost înregistrat în cele mai mari ţări ale UE: Germania (377.000, echivalentul a 21% din totalul UE), urmată la oarecare distanţă de Italia (243.000), Franţa (216.000) şi Spania (213.000).

Dintre ţările UE, Grecia (629,2) şi Portugalia (562,0) au înregistrat cel mai mare număr de medici (medici cu licenţă de practică) la 100.000 de locuitori, urmate de Austria (540,9). În schimb, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Franţa (318,3), Belgia (324,8) şi Ungaria (329,8).

În 2021, 611.000 de kinetoterapeuţi lucrau în UE, echivalentul unei medii a 136,7 kinetoterapeuţi la 100.000 de locuitori. Distribuţia relativă a kinetoterapeuţilor în ţările UE a variat de la 234,4 la 100.000 de locuitori în Germania şi 215,9 în Belgia până la 12,7 în România, conform site-ului https://ec.europa.eu/eurostat/.

***


''Peste 80.000 de solicitanţi de azil în mai 2023'', indică datele lunare privind azilul publicate la 25 august 2023 de Eurostat. În mai 2023, 80.375 de persoane (cetăţeni din afara UE) au solicitat pentru prima dată protecţie internaţională în ţările UE prin depunerea cererilor de azil. Comparativ cu luna mai 2022 (63.455), aceasta reprezintă o creştere de 27%. În plus, s-au înregistrat 5.325 de cereri ulterioare, cu minus 16% faţă de mai 2022 (6.370).

Majoritatea cererilor de azil depuse pentru prima dată au venit din partea sirienilor şi afganilor. Ca şi în lunile precedente, în mai 2023, sirienii reprezentau cel mai mare grup de persoane care solicitau azil (12.110 solicitanţi pentru prima dată). Au fost urmaţi de afgani (7.210), venezueleni (7.015) şi columbieni (6.745).

În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, a existat o creştere semnificativă a solicitanţilor de azil ucraineni (de la 2.100 în februarie 2022 la 12.185 în martie 2022), dar cifrele au scăzut lunar, până la 945 în mai 2023, această scădere a cererilor depuse pentru prima dată datorându-se şi faptului că persoanele care fug din Ucraina beneficiază de protecţie temporară.

În mai 2023, numărul solicitanţilor de azil pentru prima dată cu cetăţenie rusă s-a clasat pe locul 14 în clasamentul cetăţeniilor, cu 1.435 de cereri, notează site-ul https://ec.europa.eu/eurostat/.

Germania, Spania, Italia şi Franţa au cumulat 78% dintre solicitările de azil pentru prima dată. În mai 2023, Germania (23.235), Spania (17.405), Italia (11.045) şi Franţa (10.850) au primit cel mai mare număr de solicitări de azil pentru prima dată, reprezentând mai mult de trei sferturi (78%) din totalul solicitărilor de acest fel din UE.

În mai 2023, totalul cererilor de azil depuse pentru prima dată a fost de 179 la un milion de persoane. Comparativ cu populaţia fiecărei ţări UE (la 1 ianuarie 2023), cea mai mare rată a solicitanţilor înregistraţi pentru prima dată în mai 2023 a fost înregistrată în Cipru (1.092 de solicitanţi la un milion de persoane), urmată de Austria (448). În schimb, cea mai scăzută rată s-a înregistrat în Ungaria (0,2), informează sursa citată.


***

Eurostat a anunţat la 28 august că ''Balanţa comercială a UE a revenit la un excedent de 1 miliard de euro''. În al doilea trimestru al anului 2023, după şase trimestre în care a înregistrat deficit, balanţa comercială a UE a revenit la un nivel de excedent datorat scăderii preţurilor la energie.

Datele recente arată că, în al doilea trimestru al anului 2023, exporturile au scăzut cu 2,0%, iar importurile cu 3,5%, ducând la un mic excedent comercial de 1 miliard de euro. Această evoluţie arată o îmbunătăţire clară faţă de deficitul de 155 de miliarde de euro înregistrat în trimestrul al treilea din 2022, cel mai mare nivel de deficit înregistrat din 2019.

Scăderea importurilor extracomunitare în trimestrul II 2023 a fost legată de o scădere de 15,6% în domeniul energiei şi de o scădere de 10,9% în domeniul materiilor prime, comparativ cu primul trimestru din 2023. În ceea ce priveşte exporturile, toate sectoarele au înregistrat o scădere, cu excepţia celui de maşini şi vehicule (+2,5%). Cele mai mari scăderi ale exporturilor au fost în energie (minus 22,5%) şi materii prime (minus 9,3%).

În al doilea trimestru al anului 2023, UE a avut un excedent comercial de 15,6 miliarde de euro la alimente, băuturi şi tutun şi 48,5 miliarde de euro la produse chimice.

Totodată, pentru aceeaşi perioadă, balanţa comercială pentru maşini şi vehicule a crescut pentru al treilea trimestru consecutiv, ajungând la 52,4 miliarde de euro. Valoarea încă nu se apropie de cea mai mare valoare înregistrată în primul trimestru din 2019 (60,7 miliarde de euro).

În ceea ce priveşte energia, balanţa comercială s-a îmbunătăţit de la un deficit de minus 115,3 miliarde euro în primul trimestru al anului la minus 100,0 miliarde euro în trimestrul al doilea, arată site-ul https://ec.europa.eu/eurostat/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Marina Bădulescu)