Castelul Bethlen-Haller este situat în localitatea Cetatea de Baltă din judeţul Alba, pe DJ107 89. Construit în stil renascentist, cu patru turnuri amplasate în cele patru colţuri, castelul a fost proiectat după modelul celor de pe valea Loirei (Franţa), fiind gândit ca un castel de vânătoare şi agrement.

Castelul a fost clădit în anii 1600, de familia maghiară Bethlen (Bethlen Gabor a fost principe al Transilvaniei între anii 1613-1629; Miklos Bethlen - arhitect şi scriitor - a fost cancelar al Transilvaniei între anii 1691-1704). Denumirii castelului din Cetatea de Baltă i s-a adăugat ulterior şi numele Haller - cel al unei familii boiereşti din Transilvania, după ce, se pare, că această familie a câştigat castelul... la un joc de cărţi.

Clădirea impresionantă este situată pe o culme, deasupra localităţii Cetatea de Baltă, în vecinătatea râului Târnava Mică. De-a lungul timpului, castelul a trecut prin numeroase transformări: construcţia clădirii a fost finalizată în 1624, dar în perioada 1769-1773, castelul a fost reamenajat în stil baroc.

Intrarea în Castelul Bethlen-Haller se face printr-o uşa neagră, din lemn masiv, sculptată cu motive florale, struguri şi viţă-de-vie. Colţurile castelului sunt prevăzute cu turnuri masive, cilindrice, iar faţadele au o verandă acoperită în partea din faţă şi un balcon descoperit în partea din spate.

După intrarea în castel, în lateralele unei uşi mici se află blazonul familiei Bethlen şi o pisanie (ce aminteşte de renovarea castelului). Ambele decoraţiuni erau sculptate în piatră şi, în trecut, erau amplasate pe frontispiciul castelului. Deasupra acestei uşi există roata unui scripete - care, probabil, ajuta la ridicarea podului care făcea trecerea peste un sanţ cu apă. Tot această uşă duce spre sala de la parter, decorată cu armuri şi obiecte de artă - între care un tablou care arată intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia.

Din sala de la parter se poate trece în bucătărie, dar se poate coborî şi în beciul castelului, unde odinioară se aduceau animalele vânate. Ferestrele beciului au, în prezent, vitralii colorate, iar în turnurile cilindrice sunt depozitate vinuri vechi.

La etajele superioare ale castelului se urcă pe o scară în spirală, realizată din lemn masiv, iar pe holul scării sunt expuse, din loc în loc, ceasuri vechi. În castel există încăperi pentru relaxare sau pentru a sta la masă, o încăpere decorată cu trofee de vânătoare, dar şi o cameră decorată cu... capul lui Bachus - zeul vinului şi al viţei-de-vie. În încăperile castelului se află şi creaţii vestimentare inspirate de motive tradiţionale româneşti.

Actuala amenajare a castelului păstrează modelul original al parchetului, vechile scări din lemn, ancadramentele din marmură ale uşilor. În perimetrul castelului există şi o herghelie de cai, un centru de echitaţie, o minifermă de animale - cu găini, iepuri, măgăruşi, chiar şi struţi -, dar şi sere de legume.

În vecinătatea castelului se află podgorii de viţă-de-vie din soiuri renumite. Dacii au cultivat pentru prima dată cu succes viţa-de-vie; apoi saşii, veniţi în Transilvania, au dus mai departe tradiţia producerii vinului, aducând soiurile lor renumite - Risling şi Gewurztraminer.

Castelul Bethlen-Haller este un loc în care arhitectura, istoria şi turismul se completează cu gustul deosebit al vinului. La castel există posibilitatea de a beneficia de tururi cu degustare de vinuri, dar şi de a petrece o noapte-două în atmosfera de basm a castelului, întrucât în turnurile castelului sunt camere care pot fi închiriate în regim hotelier.

Vizitarea castelului se poate face în orice zi a săptămânii, prin tur ghidat, după o rezervare. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Surse text: site-urile https://www.taradacilor.ro/, https://www.jidvei.ro/

Sursa fotografiilor: taradacilor.ro