Muzeul Ţării Crişurilor este un obiectiv cultural important al României, parte a complexului muzeal omonim. Poate fi vizitat la adresa Str. Armatei Române nr.1/A din Oradea, judeţul Bihor, potrivit www.mtariicrisurilor.ro.

Muzeul are cinci secţii: Ştiinţele Naturii, Arheologie, Istorie, Etnografie şi Artă.

Vernisajul expoziţiei ”Lumea păpuşilor cu cap de porţelan”, organizat la Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 5 mai 2023.

Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES FOTO

Secţia de Ştiinţele Naturii a fost fondată în anul 1971 şi cuprinde colecţii de geologie, paleontologie şi biologie. Bazele acestor colecţii au fost puse de Tiberiu Jurcsák şi colaboratorii săi încă din 1950, fiind incluse, doi ani mai târziu, în Secţia de Istorie. În prezent, patrimoniul secţiei numără 158.385 de obiecte, dintre care 84.000 din domeniul geologiei-paleontologiei şi peste 48.000 din domeniul biologiei. Pot fi observate plante fosile din Jurasicul inferior, fosile de vertebrate din Pleistocen, o bogată colecţie de moluşte şi una oologică, aceasta din urmă fiind cea mai mare de acest gen din Europa Centrală şi de Est, potrivit sursei citate.

Secţia de Arheologie deţine peste 60 de piese antice egiptene, precum şi o valoroasă colecţie de vase antice greceşti pictate. Neoloticul este foarte bine reprezentat, la fel ca şi epoca bronzului. Cultura Otomani este prezentă atât cu piese de metalurgia bronzului, cât şi cu faimosul templu-megaron de la Sălăcea, unul dintre puţinele sanctuare de epoca bronzului descoperite pe teritoriul României. Perioada medievală este exemplificată, printre multe altele, de tezaurul de la Sălacea, format din monede de tip Friesach, bătute în secolele XII-XIII, precum şi de tezaure de la Batăr şi Oradea, ce conţin denari şi parvi emişi de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.

Secţia de Istorie cuprinde colecţii de documente, de fotografie istorică, de hărţi şi grafică istorică, de arme şi de carte veche. Se remarcă documente referitoare la Revoluţia din 1848-1849, la Primul Război Mondial, la Unirea din 1918. Fotografiile istorice ilustrează realităţi din Oradea şi alte localităţi, unele reprezentând clădiri şi monumente dispărute azi. Nu lipseşte nici colecţia de istorie a instituţiei, ce cuprinde documente cu privire la începuturile şi evoluţia instituţiei muzeale orădene începând de la 1872 şi până azi.

Secţia de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor deţine 20.693 de obiecte provenite, în principal, din cinci zone etnografice din vestul României: Crasna-Barcău, Crişul Repede, Beiuş, Tinca-Salonta, Crişul Alb, organizate în şase colecţii: lemn şi metal, ceramică, port popular, textile, icoane şi obiecte cultice, ouă încondeiate. Remarcabile sunt scaunele cu spătar antropomorf din zona Beiuşului, laviţele cu spătar decorat prin traforare, crestare şi cizelare, lăzile cu zestre provenite din centre cu îndelungată tradiţie, precum cel de la Budureasa. Colecţia de icoane şi obiecte de cult cuprinde câteva sute de icoane pictate pe sticlă la Nicula, Maierii Albei Iulii şi Făgăraş.

Arta este reprezentată de picturi, sculpturi, lucrări de grafică şi artă decorativă. La sfârşitul anului 2019, Secţia de Artă deţinea un patrimoniu de 12.919 piese muzeale. Pictura românească este exemplificată de lucrări semnate de Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Aurel Popp, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian. Colecţia de pictură universală cuprinde lucrări din secolele XV-XIX ale unor artişti precum Federico Barocci, Adam Elsheimer, Peter Veredaelf etc. Colecţia de sculptură românească este reprezentată de lucrări precum "Portretul lui Ibsen" de Dimitrie Paciurea, "Lucifer" de Ion Jalea, "Femei din Caşin" de Oscar Han şi "Portretul Cellei Delavrancea" de Militza Petraşcu.

Istoricul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea începe în anul 1872, atunci când şi-a început activitatea Societatea de Arheologie şi Istorie a Comitatului Bihor. Aceasta a avut iniţiativa înfiinţării unui muzeu al Bihorului, proiect ce s-a materializat în iunie 1896, dată la care a fost inaugurat primul muzeu din Oradea. Clădirea instituţiei culturale fusese realizată cu un an înainte, după planurile arhitectului Rimanoczy Kálman, notează mtariicrisurilor.ro. În 1918, muzeul deţinea 17.640 de piese, dintre care 1377 aparţineau colecţiei episcopului romano-catolic Ipolyi Arnold.

A urmat o reorganizare a muzeului, redeschis în 1921, îmbogăţit în special cu exponate de artă populară românească. Din 1946 şi până în 1971, Muzeul Judeţean Bihor şi-a îmbogăţit şi diversificat constant colecţiile, fiind create secţiile de Istorie, Etnografie, Artă şi Ştiinţele Naturii.

La 17 ianuarie 1971, a fost inaugurat actualul Muzeu al Ţării Crişurilor, găzduit de Palatul Baroc din Oradea. Clădirea fusese construită între 1762 şi 1776 de arhitectul Franz Anton Hillebrandt pentru a fi reşedinţă a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea.

Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea face parte din complexul muzeal cu acelaşi nume, ce mai cuprinde Muzeele Memoriale "Iosif Vulcan", "Aurel Lazăr", "Ady Endre", Muzeul Oraşului Oradea şi Peştera Vadu Crişurilor. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.mtariicrisurilor.ro