Ungaria vrea ca interdicţia Uniunii Europene privind vânzările interne de cereale ucrainene să fie extinsă după 15 septembrie în cele cinci state membre ale spaţiului comunitar care se învecinează cu Ucraina. Lideri din sud-estul Europei au convenit la Atena asupra unei declaraţii privind necesitatea urgentă de a accelera parcursul ţărilor din Balcanii de Vest către blocul comunitar. Uniunea Europeană a cerut "procese democratice mai incluzive şi mai transparente" în Republica Centrafricană. Acestea sunt câteva dintre temele care au privit agenda instituţiilor europene în intervalul 21-25 august 2023.


Consiliul UE
La 23 august 2023, Uniunea Europeană a cerut "procese democratice mai incluzive şi mai transparente" în Republica Centrafricană, unde o nouă constituţie aprobată prin referendum îi permite preşedintelui Faustin Archange Touadera să candideze pentru al treilea mandat în 2025, potrivit AFP. "UE ia act de rezultatele referendumului constituţional din Republica Centrafricană", a scris pe o reţea de socializare Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell. Acesta a adăugat, în context, "îngrijorările" Uniunii "faţă de polarizarea continuă a contextului politic" şi faptul că "UE solicită procese democratice mai incluzive şi mai transparente" în Republica Centrafricană.

Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban a declarat, la 24 august 2023, că Ungaria vrea ca interdicţia UE privind vânzările interne de cereale ucrainene să fie extinsă în cele cinci state membre ale UE care se învecinează cu Ucraina, după ce măsura actuală se încheie la 15 septembrie, conform Reuters. "Ungaria va cere UE să prelungească interdicţia începând cu 16 septembrie", potrivit lui Gergely Gulyas, adăugând că executivul de la Budapesta este pregătit să reimpună o interdicţie naţională de import dacă Uniunea nu extinde măsura. În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urmează să se încheie pe data de 15 septembrie.


Consiliul european
Liderii instituţiilor europene au transmis, la 24 august 2023, felicitări ucrainenilor cu ocazia împlinirii a 32 de ani de la obţinerea independenţei ţării lor, cărora le-au garantat încă o dată sprijinul Uniunii Europene atât timp cât este necesar în lupta lor împotriva invaziei Rusiei, conform EFE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis într-un mesaj video pe o reţea de socializare un mesaj de felicitare şi sprijin pentru Ucraina. La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că "puterea Ucrainei constă în oamenii săi, în curajul, puterea şi perseverenţa lor pentru un viitor de pace şi prosperitate într-o Europă unită". Şefa executivului comunitar reaminteşte că UE va fi "alături de ei atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să fie liberă". Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a postat pe o reţea un mesaj de sprijin pentru Kiev: ''noi, în Uniunea Europeană, sprijinim Ucraina, Uniunea Europeană sprijină Ucraina şi vom continua să facem acest lucru atât timp cât va fi necesar", iar preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola a transmis ''pace, libertate, dreptate şi un viitor european prosper. Curajul vostru, hotărârea voastră, hotărârea voastră de a respinge agresorul sunt o inspiraţie pentru Europa şi pentru lume. Suntem alături de voi astăzi şi vă vom fi alături cât va fi nevoie".

La 21 august 2023, la Atena, cu prilejul unei reuniuni informale organizate de premierul elen Kyriakos Mitsotakis, lideri din state din sud-estul Europei au convenit asupra unei declaraţii care subliniază necesitatea urgentă de a accelera parcursul ţărilor din Balcanii de Vest către Uniunea Europeană. La discuţii au participat lideri a peste zece ţări din regiune, şefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Declaraţia a fost semnată de preşedinţii şi prim-miniştrii Bosniei-Herţegovina, Bulgariei, Croaţiei, Greciei, Kosovo, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Republicii Moldova, României, Serbiei şi Ucrainei. Participanţii la reuniune au susţinut necesitatea găsirii unei "noi energii şi a unei noi abordări în procesul de extindere, care să fie tangibile şi credibile" şi s-au angajat să sprijine Ucraina şi Republica Moldova în următorii paşi în procesul de aderare, imediat ce ambele ţări vor pune în aplicare reformele necesare. Într-un mesaj pe o reţea de socializare, preşedintele Consiliului European a declarat, după întâlnirea de la Atena, că aderarea ţărilor lor la UE continuă să reprezintă o prioritate pentru Cei 27. "Balcanii de Vest, Ucraina şi Republica Moldova au un patrimoniu, o istorie şi un viitor european comun", a subliniat Charles Michel. La rândul său, preşedinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj online, faptul că: "Este vital să distrugem barierele din regiune şi să aducem Balcanii de Vest mai aproape de UE".
Tot cu prilejul acestei reuniuni informale, au avut loc întâlniri bilaterale, printre care cele ţinute de Ursula von der Leyen, cu premierul Kosovo, Albin Kurti, şi cu preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, în cadrul cărora şefa executivului european i-a îndemnat pe liderii sârb şi kosovar să reducă tensiunile în nordul Kosovo şi să reia dialogul sponsorizat de UE pentru ca cele două părţi să îşi normalizeze relaţiile. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu)