Filmul "Occident" (2002), regizat de Cristian Mungiu după un scenariu scris de regizor, a avut premiera în 2002.

" 'Occident' este o comedie depre noi, despre ce ni se întâmplă, o privire ironic-amară asupra situaţiilor uneori hazlii, alteori ridicole şi, de cele mai multe ori, fără soluţie, în care ne aruncă viaţa (...). În aceeaşi măsură, 'Occident' e şi o poveste despre întâmplare, despre coincidenţe, despre surprize şi despre timp. 'Occident' împleteşte trei istorii diferite care se petrec în aceeaşi săptămână, cu personaje ale căror trasee în viaţă se întretaie, se suprapun şi se condiţionează, cel mai adesea mai presus de voinţa lor. Personajele care sunt principale într-una dintre povestiri devin secundare în celelalte", notează site-ul https://www.cinemagia.ro/ în prezentarea filmului.

Prima parte a filmului prezintă povestea lui Luci şi a Sorinei, un cuplu pe cale să se destrame din pricina sentimentului de provizorat pe care îl trăiesc în lipsa banilor. La aproape 30 de ani, ideea de a se mărita cu un străin şi a pleca să trăiască într-un loc decent nu i se mai pare Sorinei atât de imorală. Luci are nevoie să găsească o casă ca să nu-şi piardă iubita, iar pe de altă parte ştie că singura cale de a obţine o locuinţă ar fi ca bătrâna pe care o îngrijeşte de ani de zile să moară.

Partea a doua prezintă povestea Mihaelei, o fată romantică, naivă şi de treabă, căreia însă nu-i vine mirele în ziua cununiei civile. Mama ei preia controlul şi Mihaela ajunge în situaţia de a se întâlni cu tot felul de ciudaţi recrutaţi de mama ei printr-o agenţie matrimonială, deşi ea îl place pe colegul ei de serviciu, Luci. Dar într-o zi pare să apară pretendentul ideal, visul oricărei fete: un italian înalt, tânăr, cu bani, dar şi sensibil şi îndrăgostit de poeziile Mihaelei, care îşi anunţă vizita intempestivă. Mihaela îl supune unui adevărat interogatoriu prin telefon. Italianul pare fără cusur şi Mihaela renunţă la Luci. Italianul soseşte şi e exact aşa cum s-a prezentat la telefon: înalt, frumos, tânăr şi îndrăgostit.

Partea a treia prezintă povestea tatălui Mihaelei, care e poliţist. El nu vrea nimic altceva decât să iasă liniştit la pensie, să-şi vadă fata măritată şi să se întoarcă liniştit la ţară. Dar lucrurile nu se potrivesc aşa cum spera. Poliţistul e căutat de Nae, un fost inculpat care se întoarce după nişte ani în România să aducă o veste proastă. Poliţistul acceptă să-l ajute şi va ajunge astfel să-l întâlnească pe Luci. Pe neaşteptate, viaţa lui a luat-o în altă direcţie: fata lui se pregăteşte să plece din ţară, el se pomeneşte la masă cu un negru, devine prieten cu un fost inculpat şi i se cere să aducă unei bătrâne vestea că fiul ei a murit. Nae şi Poliţistul ajung la bătrânica unde locuieşte Luci, iar vestea pe care se pregătesc să i-o dea poate influenţa destinul tuturor personajelor.

"Cele trei poveşti se intersectează pentru prima dată pe aleile unui cimitir - doi oameni fără casă caută un semn din cer, o mireasă plânge pe o bancă, doi poliţişti alergând şi o maşină roşie care avansează încetişor. Şi totul va porni într-o direcţie neaşteptată", menţionează site-ul https://agenda.liternet.ro/.

"Filmul 'Occident' împleteşte trei istorii diferite care se petrec în aceeaşi săptămână. Luci şi logodnica lui, Sorina, sunt scoşi afară din apartament şi se trezesc în stradă. Tânăra decide atunci că e timpul să meargă la mormântul tatălui ei şi să ceară 'un semn. O sticlă îi loveşte în cap şi ajung la un spital, ajutaţi de Jerome. Francezul devine astfel speranţa Sorinei de a scăpa de sărăcie. Un alt fir urmăreşte povestea unei tinere şi a mamei ei, care îi caută un soţ. Italianul pe care îl găsesc are, la rândul lui, mai multe lucruri de ascuns. Interesant este şi că personajele principale ale unei anumite acţiuni ajung să fie personaje secundare într-o altă poveste", notează site-ul https://www.cinemaraton.ro/ în prezentare.

Criticul Călin Stănculescu menţiona, într-o cronică publicată în cotidianul "România liberă" din 2 octombrie 2002, că "Occident" impresionează prin calitatea scenariului său.

"Trei noduri epice împletite cu ingeniozitate, cu eleganţă, cu măsură pentru a evoca riguros, dar nu lipsit de un umor atroce (...) nu doar de limbaj, ci şi de situaţie, de nuanţe, de accente, de compoziţie (...). De la şarjă la absurd, de la ironia subţire (...) la tonul amărui al disoluţiei poveştilor sentimentale (...) toate armele persiflării se focalizează pe raporturile tinerilor cu propria familie, cu prietenii, cu societatea şi cu tranziţia perpetuă a zilelor noastre", potrivit site-ului http://aarc.ro/.

În opinia criticului, în film toate axele narative se intersectează "spectaculos, dar cu claritate, motivând psihologii ataşante, personaje pitoreşti, raporturi umane precis racordate la destine ce par a fi dominate de atracţia unui vag Occident, generator de împliniri factice de neocolit".

"Măsura perfect stăpânită de Cristian Mungiu se vădeşte în absenţa caricaturii, în refuzul ridicolului, în firescul situaţiilor care generează prin acumulare un umor de tip special (...). Marea măiestrie a lui Cristian Mungiu este demonstrată şi de perfecta stăpânire a actorilor, care îşi joacă caraghioslâcul vieţii cu virtuozitate, cu năuceli şi aere parcă sosite din cele mai reprezentative comedii ale lumii (...). Definirea treptată a personajelor, proces determinat de construcţia aproape geometrică a suportului epic, acumularea plină de sugestii a gagurilor, ce dezvăluie spre final toate motivaţiile 'eroilor', fără voie demonstrează calitatea unui autor complet", scria Călin Stănculescu în "România liberă", conform site-ului http://aarc.ro/.

Din distribuţia filmului fac parte: Alexandru Papadopol, Dorel Vişan, Tania Popa, Coca Bloos, Tora Vasilescu, Ioan Gyuri Pascu, Valeriu Andriuţă, Anca Androne, Eugenia Bosânceanu, Julieta Strîmbeanu, Samuel Taste, Michael Beck, Alexandru Boghiu, Nicuşor Rada, Doru Ana, Viorel Comănici, Mihai Calotă, Ioan Chelaru şi alţii.

Coloana sonoră include partituri semnate de Petru Mărgineanu şi Ioan Gyuri Pascu. Gyuri a interpretat şi rolul Gică, prestaţia sa ca actor fiind primită bine de critici. Eugenia Vodă afirma că Gyuri este "autentic prin definiţie", prin care "umorul negru capătă reflexe diafane".

Filmul "Occident" a primit numeroase premii - Premiul pentru cel mai bun film (2002, la TIFF); Premiile pentru regie, scenariu, imagine şi interpretare masculină (Alexandru Papadopol), interpretare feminină rol secundar (Coca Bloos) din partea UCIN (2002); Premiul "Nova" (2002, la Montpellier); Premiul pentru debut (2002, la Leeds); Premiul special al juriului (2003, la Rennes); Marele Premiu (2003, la Annonay); Marele Premiu şi Premiul "Titra" (2003, la Mons); Premiul FIPRESCI şi Premiul pentru scenariu (2004, la Sofia), precizează site-ul https://www.cinemaraton.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cinemagia.ro