Ion Simuţ s-a născut la 26 august 1953, în localitatea Hotar, judeţul Bihor. Clasele primare le-a făcut în satul natal (1960-1968), apoi a absolvit liceul pedagogic "Iosif Vulcan" din Oradea (1968-1973). A urmat, ulterior, cursurile Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie, secţia "Română-Franceză" (1974-1978), potrivit CV-ului de pe site-ul https://doctorat.uvt.ro.

În perioada studenţiei a activat în cadrul revistei şi grupării "Echinox". A avut o bursă de studii FEIE la Paris (oct.-nov.1990). După absolvire a fost profesor de limba franceză în localitatea Hotar, până în 1986, când a devenit redactor la revista "Familia". A obţinut doctoratul în filologie în 1997, cu o teză despre Liviu Rebreanu, la Universitatea din Cluj. Lector (din 1993), conferenţiar (din 1998), apoi, din 2000, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. A fost, de asemenea, prodecan (2000-2008), apoi decan (2008-2012) al Facultăţii de Litere a Universităţii din Oradea.

Sursa foto: www.blog.revistacultura.ro

Prof. univ. dr. Ion Simuţ este cadru didactic asociat, conducător de doctorat în cadrul Departamentului de limba şi literatura română din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Oradea, având ca domenii de competenţă literatura română (secolul XX) şi literatura comparată (secolele XX, XXI), potrivit http://litere.uoradea.ro.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj (din 1990), precum şi al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România ASPRO (de la înfiinţare, în 1994).

A debutat, în 1975, în revista "Echinox", cu critică literară, iar în 1982 i-a apărut volumul "Diferenţa specifică". A colaborat la revistele "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "România literară", "Luceafărul", "Familia", "Cuvântul", "Contemporanul - Ideea europeană", "Ziua literară", "Apostrof". Alte volume publicate: "Incursiuni în literatura actuală" (1994, Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1994, pentru critică şi istorie literară); "Revizuiri" (1995); "Confesiunile unui opinioman" (1996); "Critica de tranziţie" (1996); "Rebreanu dincolo de realism" (1997); "Arena actualităţii" (2000); "Augustin Buzura" (monografie, 2001); "Liviu Rebreanu" (monografie, 2001); Dumitru Ţepeneag - "Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuţ" (2003); "Reabilitarea ficţiunii" (2004, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca); "Simptomele actualităţii literare" (2007, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca); "Valenţe europene ale literaturii române contemporane" (în calitate de coordonator, 2007); "Competiţia ficţiunilor. Investigaţii de critică literară" (2007); "Simptomele actualităţii literare" şi "Europenitatea romanului românesc contemporan" (2008); "Liviu Rebreanu şi contradicţiile realismului" (2010); "Vămile posterităţii" (2012).

Ion Simuţ, laureat la Gala Premiilor Muzeului Naţional al Literaturii Române

Sursa foto: www.ebihoreanul.ro

A realizat ediţii îngrijite, antologii şi prefeţe sau postfeţe la volume de I. Agârbiceanu (1978), T. Scorţescu (1982), O. Goga (1985), M. Sadoveanu (1987), I. Peltz (1989), G. Bacovia (1994), T. Arghezi (1994 şi 2004), L. Rebreanu (1998 şi 2004) ş.a. Este coautor la "Dicţionarul Scriitorilor Români" coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu (4 vol., 1995-2002), "Dicţionarul esenţial al scriitorilor români", coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu (Ed. Albatros, 2001) ş.a. A contribuit cu articole de critică literară la săptămânalul "România literară".

Ion Simuţ se numără printre autorii volumului "Istoriile literaturii române", publicat în 2020, de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, la Editura Şcoala Ardeleană. În 2022 i-a apărut, la Editura Şcoala Ardeleană, cartea ''Cum se scrie istoria literară'', pentru care a fost nominalizat la Premiile Observator cultural din 2023, categoria ''Critică, istorie şi teorie literară''.

Potrivit https://doctorat.uvt.ro, a mai primit următoarele premii: Premiul "Bacovia" al revistei "Ateneu" pentru critică şi istorie literară (Bacău, 1994); Premiul pentru cea mai bună carte de critică a anului 1994, pentru volumul "Incursiuni în literatura actuală", Salonul de carte, Cluj-Napoca (1994); Premiul revistelor "Unu", Oradea (1995), "Convorbiri literare", Iaşi (1998); laureat al revistei "Cuvântul" pentru exegeză literară, volumul "Rebreanu dincolo de realism" - Superlativele anului 1998; Premiul "I. Negoiţescu" al revistei "Apostrof", pentru volumul "Arena actualităţii" (Cluj-Napoca, 2001); Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2005 pentru "relaţii culturale" (Chişinău, 2006); Premiul "Titu Maiorescu" al Academiei Române pe 2004, acordat în decembrie 2006 pentru volumul "Reabilitarea ficţiunii"; Premiul pentru eseu al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, acordat pentru volumul "Simptomele actualităţii literare". A mai fost răsplătit, în cadrul celei de-a V-a Gale a Premiilor de Excelenţă acordate de Primăria Oradea, în 2007, cu două premii la categoria "învăţământ universitar" şi "Omul anului".

I-a fost decernat Premiul pentru Critică, Eseu şi Istorie literară, Memorii, Jurnale, Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2017, pentru volumul "Literaturile române postbelice" (Ed. Şcoala Ardeleană, 2017).

La 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naţionale, prof. univ. dr. Ion Simuţ a susţinut, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor, conferinţa "O sută de ani de literatură română" (1918-2018). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.crisana.ro