Criticul literar Mircea Iorgulescu "impresionează prin dăruire, pasiune, lectură neîntreruptă şi, mai ales, prin conexiunile pe care le stabileşte între unele imagini, motive şi teme existente în literatura naţională şi cea universală", aprecia istoricul literar Nicolae Scurtu în articolul "Contribuţii noi la biografia lui Mircea Iorgulescu", publicat în 2013, în "România Literară" (https://arhiva.romanialiterara.com/).

Mircea Iorgulescu s-a născut la 23 august 1943, la Valea Călugărească (jud. Prahova). A fost licenţiat al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română a Universităţii din Bucureşti (1966).

A fost redactor la revista "Munca" (1968-1970), apoi la "România Literară" (1971-1989). Din 1989 s-a stabilit în Franţa, lucrând ca redactor la postul de radio Europa Liberă şi fiind colaborator la Radio France Internationale, conform volumului "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2005).

A debutat în 1966 în "Revista nouă" (Ploieşti), colaborând apoi la "Luceafărul", "Ramuri", "Argeş", "Convorbiri literare", "România literară", "Astra", "Ateneu", "Cronica", "Tribuna", "Tomis", "Dilema", "2" etc. Prima lui carte, "Rondul de noapte", a apărut în 1974. Cartea a plasat personajele literaturii momentului în spaţiu şi urmărindu-le în mişcare, nu static.

În "Al doilea rond" (1976) sau în "Critică şi angajare" (1981), Iorgulescu este tot mai atent la orientările teoretice ale istoriei literare postbelice, ocupându-se mai mult de grupări de autori aşezaţi sub semnul unui program comun (Cercul Literar de la Sibiu, orientările criticii contemporane etc).

Dacă în volumul "Ceara şi sigiliul" (1982) era evidentă întoarcerea spre autorii secolului al XIX-lea (D. Bolintineanu, M. Eminescu, I.L. Caragiale, D. Zamfirescu) sau spre cei clasicizaţi ai secolului următor (O. Goga, E. Lovinescu, G. Bacovia, L. Rebreanu, N. Iorga, G. Călinescu), "Firescul e excepţie" (1979) conţinea două studii care stăteau mărturie asupra orientării cu substrat politico-social a criticului mentalităţilor contemporane mascat în istoric literar, mai scrie Dicţionarul general al literaturii române.

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO 

Studiul consacrat lui Dinicu Golescu portretiza un om care "a încercat să reformeze prin cuvânt structurile lumii în care se născuse", iar cel preocupat de Constantin Dobrogeanu-Gherea - primul studiu neinhibat de prejudecăţi după exaltarea proletcultistă a criticului de la "Contemporanul - scotea în evidenţă programul cuiva care porneşte de la literatură spre a ajunge la analiză socială şi politică.

După 1989, a publicat, la revistele "România literară", "Luceafărul", "Ramuri", "Convorbiri literare", "Dilema", "22", "Cultura", "Jurnalul naţional" ş.a.

În 2010, i-a apărut, la Editura Karta Graphic din Ploieşti, în îngrijirea lui Ioan Groşescu, "Poştalionul cu boi", culegere de articole publicate după anul 2000 în revistele "Cultura", "Vatra", "Jurnalul Naţional".

A realizat prefaţa volumului "Teatru" de I.L. Caragiale, editat de "Jurnalul Naţional" (Bucureşti, 2010), precum şi prefaţa la "Feţele tăcerii" de Augustin Buzura, editat tot de "Jurnalul Naţional" (Bucureşti, 2011).

În 2011, a publicat volumul "Panait Istrati - nomadul statornic. Viaţa, opera, aventurile - legende şi adevăruri", iar în 2013, i-a apărut postum volumul "Cronici literare", cu un cuvânt înainte de Gabriel Dimisianu, sub îngrijirea lui Ioan Groşescu. Acest din urmă volum conţine o selecţie din cronicile literare (dintre cele nepublicate în volumul "Tangenţiale") apărute în Revista "22", în perioada 11 martie 2001 - 5 mai 2004.

Alte volume publicate: "Scriitori tineri contemporani" (1978), "Critică şi angajare" (1981), "Prezent" (1985), "Spre alt Istrati" (1986), "Eseu despre lumea lui Caragiale" (1988), "Marea trăncăneală" (titlul original al "Eseu despre lumea lui Caragiale", neacceptat de cenzură; 1994, 2002), "Celălalt Istrati", ediţia a doua, revăzută şi adăugită (2004), "Convorbiri la sfârşit de secol" (2006).

A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1978), Premiul Academiei Române (1982).

A murit la 7 iunie 2011, la Paris. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)