Vizita în Slovenia a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul inundaţiilor ce au lovit această ţară, declaraţia Înaltului Reprezentant, în numele Uniunii Europene, cu ocazia Zilei internaţionale a popoarelor indigene, aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului german de 6,5 miliarde euro pentru compensarea parţială a companiilor mari consumatoare de energie, sunt doar câteva dintre evenimentele europene ale perioadei amintite.
 

* Consiliul UE
 

Cu ocazia Zilei internaţionale a popoarelor indigene, ce se marchează în fiecare an, la data de 9 august, Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul ferm şi continuu faţă de respectarea, protejarea şi realizarea drepturilor popoarelor indigene, astfel cum sunt prevăzute în dreptul internaţional al drepturilor omului şi în Declaraţia ONU privind drepturile popoarelor indigene, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

În 2023, această zi se desfăşoară sub titlul "Tinerii indigeni ca agenţi ai schimbării pentru autodeterminare". Cu acest prilej, UE a dorit să aducă un omagiu în special vocilor şi rolului tinerilor indigeni şi totodată să se angajeze să promoveze participarea liderilor indigeni şi a apărătorilor indigeni ai drepturilor omului, inclusiv a tinerilor indigeni, la procesele de dezvoltare şi la cele mai importante foruri decizionale mondiale.

Uniunea Europeană a investit, în acest an, de exemplu, 2,3 milioane euro într-o nouă iniţiativă dedicată dialogurilor cu tinerii din regiunea arctică, pentru a-i implica pe aceştia şi pe cei europeni, inclusiv tinerii indigeni, în procesele de elaborare a politicilor şi de luare a deciziilor, pentru un viitor paşnic, durabil şi prosper pentru regiune, în conformitate cu politica UE privind regiunea arctică şi cu Planul de acţiune pentru tineret în relaţiile externe ale UE.
 

* Comisia Europeană
 

La 9 august 2023, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Slovenia, pentru a-şi exprima solidaritatea în urma inundaţiilor istorice care au lovit ţara şi a promis sprijinul UE pentru eforturile de redresare şi reconstrucţie. Preşedinta CE a vizitat zonele afectate împreună cu premierul Robert Golob şi în cadrul unei întâlniri cu presa, a anunţat că Uniunea Europeană va debloca 400 de milioane de euro din fondul de solidaritate pentru a ajuta Slovenia. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut un discurs în cadrul sesiunii plenare extraordinare a Adunării Naţionale a Republicii Slovenia.

"De îndată ce guvernul Sloveniei a cerut sprijin european, am activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii. Opt state membre au răspuns apelului nostru în termen de două zile. Au pus deja la dispoziţie 6 poduri mobile, 4 elicoptere, 14 excavatoare, toate cu echipaje relevante pentru a ajuta în situaţia de urgenţă. Astăzi, de exemplu, la Črna, m-am întâlnit cu echipe din Austria, Croaţia, Franţa şi Germania care lucrează deja în toată ţara, curăţând resturile cu excavatoarele şi construind poduri de urgenţă pentru a reconecta zonele izolate. Europa este aici pentru tine şi suntem pregătiţi să vă ajutăm cu orice aveţi nevoie.", a subliniat cu acest prilej preşedinta Comisiei Europene, potrivit https://ec.europa.eu/.

La 10 august 2023, Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, un proiect german de 6,5 miliarde euro pentru a compensa parţial companiile mari consumatoare de energie venind în întâmpinarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza preţurilor mai mari ale combustibililor, rezultat din sistemul german de comercializare a certificatelor de emisii ("German fuel ETS").

Germania a notificat Comisiei planul său de a sprijini companiile mari consumatoare de energie expuse concurenţei internaţionale prin acoperirea unei părţi din preţurile mai mari ale combustibililor rezultate din sistemul german de comercializare a certificatelor de emisii ("German fuel ETS"). Proiectul va acoperi costurile suportate între 2021 şi 2030. Măsura de sprijin are ca scop reducerea riscului de "relocare a emisiilor de dioxid de carbon", în cazul în care companiile îşi relocalizează producţia în ţări cu reguli de emisii mai puţin stricte, ceea ce duce la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global, conform https://ec.europa.eu/.

Măsura va aduce beneficii companiilor active în sectoarele şi subsectoarele aflate pe lista Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (UE ETS). Aceste sectoare se confruntă cu costuri semnificative ale emisiilor şi sunt în special expuse concurenţei internaţionale. Compensaţia va fi acordată companiilor eligibile printr-o rambursare parţială a costurilor suplimentare suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031. Nivelul compensaţiei este între 65% şi 95% din costuri, în funcţie de intensitatea emisiilor beneficiarilor.

Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special art. 107, alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ("TFUE"), care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice care fac obiectul anumitor condiţii. Comisia a constatat că schema este necesară şi adecvată pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie pentru a face faţă costurilor mai mari ale combustibilului care rezultă din sistemul german de comercializare a certificatelor de emisii ("German fuel ETS"), pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de carbon.

În plus, Comisia consideră că, prin condiţionarea ajutorului de eforturile de eficienţă energetică şi de decarbonizare, măsura contribuie la obiectivul de maximizare a stimulentelor pentru o decarbonizare rentabilă a economiei. Prin urmare, sprijină obiectivele UE în materie de climă şi mediu şi obiectivele stabilite în Pactul Verde European. În plus, Comisia a concluzionat că ajutorul acordat este limitat la minimul necesar şi nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenţei şi comerţului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema germană în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)