Papa Francisc a deplâns faptul că Europa nu face eforturi pentru a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, UE a suspendat cooperarea în materie de securitate şi sprijinul financiar pentru Niger şi a început evacuarea cetăţenilor din ţara africană unde situaţia de securitate se deteriorează pe fondul loviturii de stat, iar Parchetul General al Rusiei a declarat indezirabil încă un ONG european - Centrul de Cercetări Europene Wilfried Martens. Acestea sunt câteva dintre evenimentele acestei săptămâni ce vizează spaţiul european şi cetăţenii săi.

* UE a suspendat cooperarea în materie de securitate şi sprijinul financiar pentru Niger şi a transmis că nu îi va recunoaşte pe liderii puciului care l-a înlăturat pe preşedintele ales democratic Mohamed Bazoum, a transmis, la 29 iulie, Josep Borrell, şeful politicii externe al UE, care a cerut eliberarea "necondiţionată" din detenţie a preşedintelui Mohamed Bazoum. Un aliat al Occidentului, Mohamed Bazoum, a cărui alegere în urmă cu doi ani a marcat prima tranziţie paşnică a puterii în Niger de la declararea independenţei, a fost înlăturat pe 26 iulie de garda prezidenţială de elită. "Acest atac inacceptabil la adresa integrităţii instituţiilor republicane din Niger nu va rămâne fără consecinţe pentru parteneriat şi cooperare", a spus Borrell, citat de www.politico.eu

De la 1 august, statele UE au început demersurile pentru a-şi evacua cetăţenii din ţara africană unde situaţia de securitate se deteriorează.

* La 2 august, Papa Francisc a deplâns faptul că Europa, referindu-se la Uniunea Europeană, nu face eforturi pentru a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, blocul comunitar îndepărtându-se astfel de la misiunea sa înscrisă în propriul tratat, consemnează agenţiile EFE şi AFP. Vorbind la Lisabona cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, suveranul pontif a amintit că în acest oraş a fost semnat în anul 2007 "Tratatul de la Lisabona", care a reformat Uniunea Europeană şi care menţionează că una dintre misiunile acesteia este "promovarea păcii".

Remarcând "lipsa unor direcţii îndrăzneţe către pace", Papa Francisc a întrebat Europa, dar şi Occidentul în general: "Încotro navighezi, dacă nu oferi procese de pace, soluţii creative pentru a pune capăt războiului în Ucraina şi a atâtor conflicte care însângerează lumea? Sau, din nou, pentru a extinde sfera: Occidentule, în ce direcţie navighezi?". Suveranul pontif a anunţat mai devreme anul acesta o încercare proprie de mediere între Moscova şi Kiev, desemnând pentru aceasta şi un emisar al Vaticanului experimentat în misiuni de pace, cardinalul italian Matteo Zuppi, iniţiativă primită însă cu răceală de ambele capitale şi despre care au fost oferite puţine detalii.

* La 3 august, Parchetul General al Rusiei a declarat indezirabil centrul de studii europene Martens Centre, a transmis agenţia EFE. "Pe baza analizei materialelor pe care le-a colectat Parchetul General al Rusiei, a fost luată decizia de a declara indezirabile activităţile organizaţiei neguvernamentale străine Centrul de Cercetări Europene Wilfried Martens", semnalează instituţia rusă într-un comunicat. Aceasta aminteşte că Martens Centre a fost fondat în anul 2007 la Bruxelles de către fostul premier belgian Wilfried Martens sub auspiciile PPE, "ca centru de analiză pentru formularea noilor variante ale politicilor ţărilor UE". Potrivit autorităţilor ruse, "activităţile organizate de acest centru sub acoperirea evenimentelor educative începând din anul 2014 sunt orientate exclusiv către crearea unei imagini negative a Rusiei, fundamentarea necesităţii confruntării politice, militare şi informative cu Rusia şi creşterea presiunilor pentru a afecta dezvoltarea economică a ţării noastre".


Comisia Europeană

* La 31 iulie, în timpul vizitei la Manila, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele filipinez Ferdinand Marcos au lansat iniţiativa Team Europe pentru Economie Verde în cadrul strategiei Global Gateway, cu o contribuţie Team Europe în valoare de 466 de milioane de euro.

"Global Gateway, strategia de investiţii a UE pentru restul lumii, va sprijini Filipine pe drumul său către un viitor durabil. Vom investi în tranziţia către o economie circulară şi în generaţia de energie verde. Şi vom oferi, de asemenea, expertiză, instruire şi transferuri de tehnologie, pentru că aceasta este modalitatea de a împuternici comunităţile locale", a declarat Ursula von der Leyen.

În strânsă cooperare cu autorităţile filipineze, iniţiativa va contribui la dezvoltarea unei politici de economie circulară, abordând în special deşeurile de plastic, pentru a completa strategia naţională de combatere a deşeurilor marine. O platformă de dialog politic la nivel guvernamental va promova economia circulară, energia regenerabilă şi eficienţa energetică. Vor fi identificate noi investiţii în sectorul energetic privat care se concentrează pe atenuarea schimbărilor climatice, potrivit site-ului https://ec.europa.eu/.


Consiliul UE

* La 3 august, Biroul Înaltului Reprezentant al UE a transmis o declaraţie cu privire la situaţia în care se află comunitatea Yazidi din Irak. UE sprijină ferm unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Irakului, cu respect deplin pentru diversitatea sa etnică şi religioasă. UE recunoaşte angajamentul guvernului irakian de a proteja şi de a îmbunătăţi situaţia persoanelor aparţinând comunităţilor vulnerabile din ţară, inclusiv a yazidiţilor, a transmis Consiliul UE pe pagina https://www.consilium.europa.eu/. Comunitatea Yazidi din Irak continuă să se confrunte cu provocări semnificative, cum ar fi împiedicarea persoanelor strămutate să se întoarcă la casele lor, în special în Sinjar/Shingal, accesul limitat la serviciile sociale de bază şi preocupările de securitate, pe care UE le condamnă ferm.

UE solicită Guvernului Irakului şi Guvernului Regional din Kurdistan să continue punerea în aplicare a Acordului Sinjar şi încurajează toate părţile să acţioneze în cooperare cu Naţiunile Unite şi comunitatea internaţională. Totodată, UE salută adoptarea Legii femeilor supravieţuitoare Yazidi şi solicită facilitarea accesului îmbunătăţit la compensaţiile prevăzute în lege şi, de asemenea, salută decretul privind proprietatea asupra terenurilor deţinute de yazidiţi, aprobat de guvernul irakului în decembrie 2022, şi aşteaptă măsuri concrete pentru implementarea completă.


Eurostat

* În 2022, ţările UE au produs aproape 34,3 miliarde de litri de bere care conţineau alcool şi 1,6 miliarde de litri de bere care conţineau mai puţin de 0,5% alcool sau nu aveau deloc conţinut de alcool, a transmis Eurostat la 3 august. Comparativ cu 2021, producţia de bere cu alcool în UE a crescut cu 7%, revenind la niveluri mai apropiate de anul pre-pandemic din 2019, când producţia era de 34,7 miliarde de litri. În ceea ce priveşte berea fără alcool, nu a existat nicio schimbare faţă de 2021.

Producţia totală de bere a UE (cu şi fără alcool) în 2022 a fost echivalentă cu aproape 80 de litri pe locuitor.

Dintre ţările UE cu date disponibile, în 2022 Germania a continuat să fie primul producător cu 7,6 miliarde de litri (mai mult de 22% din producţia totală a UE). Germania a fost urmată de Spania, cu 3,9 miliarde de litri produşi (mai mult de 11% din producţia totală a UE), Polonia cu 3,7 miliarde de litri (11%), Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri (aproape 8%) şi Franţa şi Italia, ambele cu 2 miliarde de litri (fiecare 6%). AGERPRES/(Documentare -Roxana Losneanu, editor: Marina Bădulescu)