Populaţia UE a înregistrat o creştere în 2022, ce poate fi atribuită în mare măsură creşterii mişcărilor migratorii post-COVID-19 şi afluxului masiv de persoane strămutate din Ucraina care au primit statut de protecţie temporară în ţările UE, evidenţiază Eurostat. Sondajele Eurobarometru privind atitudinea cetăţenilor şi a afacerilor din UE faţă de corupţie în 2023 arată că acest fenomen este considerat de majoritatea respondenţilor ca fiind răspândit în ţara lor. În ceea ce priveşte "Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE", sondajul Eurobarometru publicat în luna iulie a arătat că doar 13% dintre respondenţii din România au dovedit un nivel ridicat de alfabetizare financiară, cel mai scăzut rezultat din rândul ţărilor UE.

***

''Populaţia UE creşte din nou, după doi ani de descreştere'', nota Eurostat la 11 iulie 2023. După o scădere a populaţiei în 2020 şi 2021 din cauza impactului pandemiei de COVID-19, populaţia UE a crescut în 2022, de la 446,7 milioane la 1 ianuarie 2022 la 448,4 milioane la 1 ianuarie 2023. Mişcarea naturală negativă (numărul deceselor mai mare decât numărul naşterilor) a fost depăşită numeric de migraţia netă pozitivă. Creşterea observată a populaţiei poate fi atribuită în mare măsură creşterii mişcărilor migratorii post-COVID-19 şi afluxului masiv de persoane strămutate din Ucraina care au primit statut de protecţie temporară în ţările UE, ca o consecinţă a invaziei ruse din februarie 2022, arată rezultatele publicate pe site-ul https://ec.europa.eu/eurostat.

Populaţia UE a scăzut în 2020 cu aproximativ o jumătate de milion de persoane şi în 2021 cu aproape 0,3 milioane de persoane din cauza pandemiei de COVID-19, dar a început să-şi recapete creşterea, aşa cum arată noile cifre. La 1 ianuarie 2023, populaţia statelor UE a oscilat de la 0,5 milioane în Malta la 84,4 milioane în Germania. Germania, Franţa şi Italia reprezentau împreună aproape o jumătate (47%) din populaţia totală a UE la 1 ianuarie 2023.

Chiar dacă populaţia totală a UE a crescut în 2022, nu s-au observat creşteri ale populaţiei în fiecare stat membru. În total, şapte ţări au înregistrat o scădere a populaţiei între 1 ianuarie 2022 şi 1 ianuarie 2023, cea mai mare scădere fiind raportată în Italia (-179.419 persoane) şi cea mai mică în Slovacia (-5.920). Creşteri au fost observate în celelalte 20 de ţări, printre care s-a numărat şi România (9.107), cea mai mare în Germania (1.121.721) şi cea mai mică în Letonia (7.251).

***

Potrivit sondajului Eurobarometru ''Atitudinea cetăţenilor faţă de fenomenul corupţiei în UE în 2023'', 64% dintre europeni consideră corupţia inacceptabilă. Şapte din zece respondenţi din UE consideră că acest fenomen este răspândit în ţara lor, în timp ce în rândul respondenţilor din România procentul este de 79%. Totuşi, în 12 state procentul a fost şi mai ridicat decât cel înregistrat în România, în cinci ţări europene depăşind 90%: Malta (92%), Cipru (92%), Portugalia (93%), Ungaria (96%) şi Grecia (97%).

Dintre cetăţenii UE, 74% cred că există corupţie în instituţiile publice naţionale din ţara lor, în timp ce 73% cred că există corupţie în instituţiile publice locale sau regionale din ţara lor. Din România, 69% cred că există corupţie în instituţiile publice naţionale şi 67% în instituţiile publice locale sau regionale. Totodată, 78% dintre cetăţenii UE şi 69% dintre români sunt de acord că legăturile prea strânse dintre afaceri şi politică duc la corupţie.

În acelaşi timp, 60% dintre europeni şi români cred că fenomenul corupţiei face parte din cultura de afaceri din ţara lor, în timp ce 50% dintre europeni şi 55% dintre români sunt de acord că în ţara lor singura modalitate de a reuşi în afaceri este să aibă legături politice.

De asemenea, 47% dintre respondenţii din UE spun că dificultatea de a dovedi corupţia este un motiv important pentru care oamenii nu o raportează. Trei din zece spun că raportarea ar fi inutilă pentru că aceia care sunt responsabili nu vor fi pedepsiţi, în timp ce aproape la fel de mulţi (28%) spun că nu există protecţie pentru cei care raportează corupţie. Între respondenţii din România, 33% afirmă că este dificil să se dovedească ceva, 29% consideră că raportarea ar fi inutilă pentru că persoanele responsabile nu vor fi pedepsite, 27% spun că nu există protecţie pentru cei care raportează corupţie şi 26% consideră că ''toată lumea cunoaşte aceste cazuri şi nimeni nu le raportează''.

Respondenţii consideră că, în ţara lor, a da şi a lua mită şi abuzul de putere pentru câştig personal sunt răspândite printre: partidele politice (59% dintre răspunsuri la nivelul UE, 44% în România), politicieni la nivel naţional, regional sau local (56% în UE, 44% în România), funcţionarii care decid câştigătorii licitaţiilor publice (44% în UE şi 33% în România), funcţionarii care eliberează autorizaţii de construcţie (43% în UE, 36% în România), sistemul de sănătate (29% în UE şi 53% în România).

Sondajul a fost realizat în rândul a 26.404 respondenţi la nivelul UE şi 1.053 din România, între 16 aprilie şi 5 mai 2023, iar rezultatele au fost publicate în luna iulie pe site-ul https://europa.eu/eurobarometer/.

***

Şi în cazul companiilor, atitudinea faţă de corupţie este similară. Potrivit sondajului Eurobarometru ''Afacerile şi corupţia'', 65% dintre companiile din UE cred că problema corupţiei este larg răspândită în ţara lor, în timp ce în România 92% dintre companii cred acest lucru.

Corupţia este văzută de 35% dintre companiile din UE şi de 75% din România ca o problemă atunci când desfăşoară afaceri în ţara lor. Măsura în care corupţia este percepută de respondenţi ca o problemă gravă diferă considerabil de la un stat membru la altul. Cele mai mari procente între companiile pentru care corupţia este o problemă se înregistrează în România (75%), Grecia (74%) şi Cipru (72%), iar cele mai scăzute s-au înregistrat în Danemarca (6%), Estonia (7%) şi Irlanda (7%).

Mai mult de trei sferturi dintre companiile din UE (78%) sunt de acord că legăturile prea strânse dintre afaceri şi politica din ţara lor duc la corupţie. Aproximativ 72% sunt de acord că favoritismul şi corupţia împiedică o concurenţă în afaceri în ţara lor, în timp ce 59% sunt de acord că mita şi utilizarea conexiunilor este adesea cea mai uşoară modalitate de a obţine anumite servicii publice în ţara lor. Cel puţin două treimi dintre respondenţii din Cipru (72%), precum şi din Grecia şi România (ambele 68%), privesc clientelismul şi nepotismul ca pe o problemă "foarte gravă" sau "destul de gravă" pentru compania lor când fac afaceri în ţara lor.

Companiile din Grecia, Bulgaria, Portugalia şi România au arătat cea mai mare probabilitate de a răspunde că fenomenul corupţiei în achiziţiile publice gestionate de autorităţile naţionale este larg răspândit în ţară, precum şi în ceea ce priveşte achiziţiile publice gestionate de autorităţile regionale sau locale. Circa 75% dintre respondenţii din România şi 86% din Grecia răspund că fenomenul corupţiei în achiziţiile publice gestionate de autorităţile regionale sau locale este "foarte" sau "destul de răspândit'' în ţara lor.

Sondajul a fost realizat în rândul a 12.875 de companii din UE şi 520 din România, în perioada martie-aprilie 2023, potrivit site-ului https://europa.eu/eurobarometer.


***

Rezultatele sondajului ''Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE'', publicat în iulie 2023, arată că 18% dintre cetăţenii UE prezintă un nivel ridicat de alfabetizare financiară, 64% - un nivel mediu, iar restul de 18% - un nivel scăzut. Există, totuşi, diferenţe mari între statele membre. Patru state membre au obţinut rezultate ridicate în alfabetizarea financiară (Ţările de Jos - 43%, Suedia - 40%, Danemarca - 40% şi Slovenia - 39%). Din rândul respondenţilor din România, doar 13% au dovedit un nivel ridicat de alfabetizare financiară - cel mai scăzut rezultat din rândul ţărilor UE.

Doar aproximativ un sfert dintre respondenţii din UE (26%) şi 13% din România au răspuns corect la cel puţin patru din cinci întrebări privind cunoştinţele financiare. 50% dintre respondenţii din UE şi 57% din România au răspuns corect doar la două sau trei întrebări, un alt sfert dintre europeni (24%) şi 30% dintre români considerând întrebările deosebit de provocatoare (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reuşit să răspundă doar la una din cinci).

Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educaţia financiară să se adreseze în special femeilor, tinerilor, persoanelor cu venituri mai mici şi cu un nivel mai scăzut de educaţie generală, care tind să fie în medie mai puţin educate din punct de vedere financiar decât alte grupuri.

Sondajul a fost realizat în rândul a 26.139 persoane din UE şi 1.063 din România în perioada martie-aprilie 2023, potrivit site-ului https://europa.eu/eurobarometer. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Marina Bădulescu)