Podul Minciunilor din Sibiu este un pod pietonal care leagă cele două sectoare ale Pieţei Mici, permiţând realizarea legăturii în pantă între Oraşul de Jos şi Oraşul de Sus.Trecerea iniţial boltită se făcea pe sub un conglomerat de clădiri demolate în 1851. Tot atunci s-au demolat scările de pe latura vestică a străzii Ocnei. Podul a fost inaugurat la 17 decembrie 1860, menţionează https://patrimoniu.sibiu.ro.

Podul este format din patru arce aplatizate din fontă turnată, reprezentând o premieră tehnică ce însumează şi un remarcabil echilibru între structura de rezistenţă şi decoraţia, realizată prin traforare, ce constă într-un şir de cvadrilobi care subliniază arcul şi şase elemente circulare descrescătoare, dispuse între arc şi elementul orizontal de sub nivelul de călcare.

Podul Minciunilor, Sibiu, 23 iulie 2022.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Cercurile cu diametru maxim sunt decorate cu stema Sibiului pe latura sudică, iar pe cea nordică poartă inscripţiile "1859", respectiv "FRIEDRICHS/ HŰTTE". Cercurile descrescătoare sunt ornate cu motive vegetale sau geometrice de factură neogotică.

Arcele dispuse în paralel sprijină pe cele două console profilate din piatră, încastrate în zidurile de cărămidă aparentă, cu un traseu sinuos, evazate spre partea superioară, cu o balustradă din bare metalice pătrate segmentată de piedestalele masive, cu plan pătrat şi muchii teşite, refăcute din beton, între care se află o cornişă dublă (cea superioară din lespezi de piatră), mai menţionează https://patrimoniu.sibiu.ro.

Cele patru piedestale de la capătul podului, mai robuste, realizate din piatră, susţin corpuri de iluminat din fontă turnată. Balustrada metalică a podului constă din 8 panouri cu cercuri cu decor radial, goticizant. Zidul ce susţine scara înglobează un ancadrament pătrat din piatră, vestigiu al unei construcţii medievale.

Dintre numeroasele legende legate de acest pod, cea mai populară rămâne legenda potrivit căreia dacă cineva spune o minciună cât timp se află pe pod, acesta se va prăbuşi. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)