Statele membre au adoptat, prin majoritate calificată, textul care să constituie baza negocierilor viitoare cu Parlamentul European pentru adoptarea unui Pact european privind migraţia şi azilul. Uniunea Europeană (UE) a transferat tranşa de 1,5 miliarde de euro Ucrainei "pentru a o ajuta să menţină statul funcţional şi să-şi repare infrastructura". Comisarul european pentru agricultură a declarat că UE este pregătită să exporte aproape integral produsele agricole ucrainene prin "coridoarele de solidaritate". Ombudsmanul European a anunţat că urmează să deschidă o anchetă privind modul în care Agenţia Europeană Frontex şi-a îndeplinit atribuţiile în momentul scufundării vasului Adriana, la data de 14 iunie. Acestea sunt câteva dintre temele care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 24-28 iulie 2023.


Comisia Europeană
La 25 iulie 2023, Uniunea Europeană a transferat suma de 1,5 miliarde de euro Ucrainei "pentru a o ajuta să menţină statul funcţional şi să-şi repare infrastructura", a anunţat pe reţeaua Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform dpa. Plata face parte din programul UE de asistenţă financiară pentru Kiev în valoare de 18 miliarde de euro în 2023.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut, la 25 iulie 2023, cu prilejul unei vizite în landul german Bavaria, încheierea mai multor acorduri între UE şi statele partenere din afara blocului comunitar pentru gestionarea migraţiei către spaţiul comunitar, care în primele patru luni ale acestui an a crescut cu 35% faţă de perioada similară a anului trecut, conform DPA şi EFE. "Trebuie să lucrăm mai îndeaproape cu ţările de origine şi de tranzit" ale migranţilor, a indicat Ursula von der Leyen, subliniind că evaluează pozitiv cooperarea cu statele Balcanilor Occidentali asupra migraţiei, demers care a spus că a permis reducerea cu circa 25% a intrărilor clandestine în UE în ultimele şase luni, însă a remarcat creşterea semnificativă a migraţiei ilegale prin Marea Mediterană. A adăugat că Uniunea trebuie să investească mai mult în stabilizarea economiilor ţărilor nord-africane şi să combată împreună cu ele mai consistent activităţile infracţionale ale traficanţilor de migranţi, exprimându-şi speranţa adoptării pactului european pentru migraţie şi azil până la alegerile europarlamentare din 2024.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat, la 25 iulie 2023, că Uniunea Europeană este pregătită să exporte aproape integral produsele agricole ucrainene prin "coridoarele de solidaritate", în urma retragerii Rusiei din înţelegerea care permitea transportul acestor produse printr-un coridor naval sigur în Marea Neagră, adăugând că o decizie asupra prelungirii sau nu a restricţiilor la import pentru o serie de produse agricole ucrainene în cinci state învecinate cu Ucraina, inclusiv România, nu va fi luată de Comisia Europeană mai devreme de septembrie, când expiră aceste restricţii, potrivit Reuters şi EFE. "Coridoarele de solidaritate" sunt trasee rutiere şi feroviare prin statele UE învecinate cu Ucraina create pentru a ajuta Kievul să-şi exporte produsele agricole după ce nu şi-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră în urma războiului cu Rusia. "Suntem pregătiţi să exportăm aproape totul" prin coridoarele de solidaritate create în statele UE vecine cu Ucraina, a spus comisarul Janusz Wojciechowski, vorbind la o conferinţă de presă prilejuită de reuniunea miniştrilor de resort care se desfăşoară la Bruxelles. "Este vorba despre circa patru milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase, şi am atins acest volum în noiembrie anul trecut", a adăugat Janusz Wojciechowski. Oficialul european a mai spus că în prezent executivul comunitar examinează mai multe iniţiative din partea statelor membre ale UE pentru un plan comun în vederea acoperirii costurilor de transport pentru produsele ucrainene exportate pe cale terestră. Miniştrii agriculturii din cele cinci state UE învecinate Ucrainei au cerut, anterior, Comisiei prelungirea cel puţin până la finalul acestui an a restricţiilor la import pentru cele patru produse ucrainene, la care să se adauge o listă mai largă de produse provenite din Ucraina. Kievul cere revenirea la deschiderea completă a pieţei UE pentru toate produsele ucrainene, aşa cum a decis blocul comunitar după ce Rusia a pornit războiul, şi consideră "inacceptabilă" prelungirea restricţiilor la import de către ţările vecine Ucrainei. Franţa şi Germania au transmis că se opun la rândul lor prelungirii acestor restricţii, în timp ce Polonia a anunţat că le va prelungi oricum, chiar dacă Comisia Europeană ar decide contrariul.


Consiliul UE
Statele membre ale UE au luat în discuţie, la 26 iulie 2023, aspectele privind acordul asupra unui mecanism de acţiune în faţa crizelor migratorii, ultima componentă din propunerea de revizuire a politicii europene privind migraţia înaintea negocierilor cu Parlamentul European pentru un Pact european privind migraţia şi azilul, conform EFE şi DPA. Acordul, convenit la începutul lunii iunie, înăspreşte regulile privind dreptul de azil în UE şi include cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre sau efectuarea unei plăţi de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat. Polonia şi Ungaria au votat împotriva acestui acord, iar Bulgaria, Lituania, Malta şi Slovacia s-au abţinut, dar textul a fost adoptat prin majoritate calificată şi va reprezenta baza negocierilor viitoare cu Parlamentul European pentru adoptarea unui Pact european privind migraţia şi azilul.

Totodată, cu prilejul reuniunii desfăşurate, la nivel de ambasadori, nu s-a reuşit obţinerea unui punct de vedere comun privind mecanismul de gestionare a crizelor provocate de valurile de migranţi. Austria, Republica Cehă, Polonia şi Ungaria au votat împotrivă, iar Germania, Olanda şi Slovacia s-au abţinut. Comisia Europeană şi-a fixat ca obiectiv definitivarea pactului privind migraţia şi azilul înaintea alegerilor europarlamentare.


Ombudsmanul European
La 26 iulie 2023, Ombudsmanul European a anunţat desfăşurarea unei anchete în perioada următoare asupra celui mai tragic naufragiu din Europa din ultimii ani, respectiv asupra modului în care Agenţia Europeană pentru poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex) şi-a îndeplinit atribuţiile atunci când ambarcaţiunea Adriana s-a scufundat, la 14 iunie, în largul Greciei provocând moartea a sute de migranţi, conform Reuters. Emily O'Reilly a anunţat că biroul ei va analiza regulile interne ale Frontex, cooperararea cu autorităţile greceşti şi rapoartele întocmite după tragedie. "Biroul meu se va concentra asupra rolului Frontex, în contextul în care încercăm să reconstituim evenimentele care au dus la scufundarea ambarcaţiunii şi la moartea a cel puţin 500 de oameni", a spus Emily O'Reilly. Frontex a anunţat că va coopera cu ancheta. Totodată, Ombudsmanul european a adăugat că va analiza şi acordul recent al UE cu Tunisia pentru limitarea migraţiei spre Europa. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Anda Badea)