Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată anual la data de 28 iulie. Iniţiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 - 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei are menirea de a creşte gradul de conştientizare privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, indică site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), www.who.int.

Tema din 2023 a acestei zile este "One life, one liver" - "O viaţă, un ficat". Fiecare dintre noi are o singură viaţă şi un singur ficat. Hepatita le poate devasta pe ambele, se aminteşte pe site-ul www.who.int

Ficatul nostru îndeplineşte în tăcere peste 500 de funcţii vitale în fiecare zi pentru a ne menţine în viaţă. Dar infecţia cu hepatită virală este şi ea tăcută, simptomele apărând doar odată ce boala este avansată. Deşi există multe tipuri diferite de virusuri ale hepatitei (de la A la E), hepatitele B şi C sunt cele mai îngrijorătoare şi provoacă aproape 8.000 de infecţii noi în fiecare zi, care sunt în mare parte nedepistate.

Ca rezultat sunt cele peste un milion de decese legate de hepatită în fiecare an şi o nouă infecţie cronică la fiecare zece secunde. De aceea, sănătatea ficatului este fundamentală pentru sănătatea umană, menţionează sursa citată. Aceste numeroase decese din cauza hepatitei ar putea fi prevenite. Deoarece există vaccinuri şi tratamente eficiente pentru hepatita B şi chiar un remediu pentru hepatita C, fiecare dintre noi se poate proteja pe sine şi pe cei dragi.

Pe lângă preocuparea privind depistarea hepatitei şi căutarea unui tratament, reducerea alcoolului, atingerea unei greutăţi corporale sănătoase, tratarea hipertensiunii arteriale şi gestionarea diabetului zaharat sunt cheia pentru un ficat sănătos. Beneficiile unui ficat sănătos includ: o viaţă mai lungă, protejarea celor dragi împotriva hepatitei, protejarea altor organe vitale, inclusiv inima, creierul şi rinichii, care se bazează pe ficat pentru a funcţiona.

Împreună, hepatita B şi hepatita C provoacă 1,1 milioane de decese şi 3 milioane de noi infecţii în fiecare an. Un număr de 350 de milioane de oameni trăiesc având o infecţie cronică cu hepatită virală, iar 3.000 de oameni mor din cauza hepatitei în fiecare zi, ceea ce reprezintă un deces cauzat de hepatită la fiecare treizeci de secunde. Peste 8.000 de noi infecţii cu hepatita B şi C apar în fiecare zi, adică peste 5 infecţii în fiecare minut. Dacă această tendinţă curentă va continua, hepatita virală va ucide anual mai mulţi oameni decât malaria, tuberculoza şi HIV/SIDA la un loc până în 2040, atrage atenţia www.who.int

Majoritatea oamenilor descoperă că au hepatita B sau C după mulţi ani de infecţie tăcută şi numai atunci când dezvoltă boli hepatice grave sau cancer. Chiar şi atunci când hepatita este diagnosticată, numărul persoanelor care urmează să primească tratament este incredibil de scăzut. Doar 10% dintre persoanele cu hepatită B cronică sunt diagnosticate şi doar 22% dintre acestea primesc tratament. Doar 21% dintre persoanele cu hepatită C sunt diagnosticate şi doar 62% dintre cei diagnosticaţi primesc tratament.

Hepatita C poate fi prevenită prin screeningul adecvat al întregului sânge donat, asigurarea unor practici sigure de injectare în unităţile de îngrijire a sănătăţii, acasă şi mai ales în rândul persoanelor care îşi injectează droguri. Hepatita B poate fi prevenită prin vaccinare şi gestionată eficient prin tratament.

COVID-19 a încetinit progresul răspunsului global la hepatită în ultimii ani. Acum, când COVID-19 nu mai reprezintă o urgenţă de sănătate globală, este momentul să eliminăm hepatita virală şi să îndeplinim obiectivele pentru 2030, se mai arată pe site-ul OMS.

OMS îşi propune să obţină eliminarea hepatitei ca ameninţare pentru sănătatea publică până în 2030, iar pentru aceasta solicită ţărilor să atingă obiective specifice: reducerea noilor infecţii cu hepatita B şi C cu 90%; reducerea cu 65% a deceselor cauzate de ciroza hepatică şi cancer ca urmare a hepatitei; garantarea faptului că cel puţin 90% dintre persoanele cu virus hepatic B şi C sunt diagnosticate şi că cel puţin 80% dintre cei eligibili primesc un tratament adecvat.

Hepatitele virale sunt boli infecţioase vindecabile dacă se asigură tratamentul şi continuitatea lui. În 2016, OMS a lansat strategia sectorială globală în sănătate care are ca scop eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare pentru sănătatea publică până în anul 2030, iar România şi-a asumat această strategie prin Planul - cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale, se menţiona într-un comunicat de presă din 5 noiembrie 2021 al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)