Curtea Penală Internaţională, cu sediul la Haga, este prima instituţie internaţională independentă şi permanentă şi funcţionează într-o strânsă relaţie de cooperare cu Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

A fost înfiinţată prin semnarea, la sediul din Roma al Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie, de către reprezentanţii a 120 de state membre ONU, la 17 iulie 1998, a Statutului de la Roma cu privire la Curtea Penală Internaţională. După 17 iulie 1998, documentul s-a aflat la sediul Ministerului italian al afacerilor externe pentru a fi semnat până la data de 17 octombrie 1998, după care a fost deschis spre semnare la sediul de la New York al Naţiunilor Unite până la data de 31 decembrie 2000.

Documentul a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, potrivit https://treaties.un.org/. Astăzi, 123 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, conform site-ului www.icc-cpi.int. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 reprezintă zona Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 din America Latină şi Caraibe, iar 25 sunt din vestul şi nordul Europei şi Australia, potrivit https://asp.icc-cpi.int.

Curtea are competenţă asupra infracţiunii de genocid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicţia CPI fiind complementară jurisdicţiilor naţionale, conform www.mae.ro. Statele care nu au ratificat Statutul, pot accepta jurisdicţia Curţii asupra propriilor cetăţeni, în anumite cazuri particulare.

Instituţia internaţională are jurisdicţie numai asupra persoanelor, cetăţeni ai statelor care au ratificat Statutul, implicate în actele supuse anchetei, nu şi asupra statelor.

Curtea este compusă din Preşedinţie, Camerele de judecată, în număr de trei, Biroul Procurorului şi Registratura. Adunarea Statelor Părţi este organismul de gestionare a funcţionării Curţii şi totodată organismul legislativ şi este format din reprezentanţii acelor state care au ratificat sau au aderat la Statutul de la Roma, conform https://www.icc-cpi.int/. În conformitate cu Articolul 112 din Statutul de la Roma, Adunarea Statelor Părţi se întruneşte la sediul Curţii din Haga sau la sediul ONU din New York o dată pe an, atunci când circumstanţele impun acest lucru, sau se poate întruni în sesiuni speciale. Fiecare stat parte are un reprezentant în Adunare şi poate fi însoţit de înlocuitori sau consilieri. Statutul de la Roma prevede ca fiecare stat parte să aibă un singur vot, chiar dacă fiecare efort trebuie depus pentru obţinerea deciziilor prin consens. Statele care nu sunt parte la Statutul de la Roma pot lua parte la lucrările Adunării în calitate de observatori, fără să aibă dreptul de a vota, conform sursei citate anterior.

Judecători sunt aleşi de Adunarea Generală a statelor semnatare ale Statutului de la Roma, care la rândul lor aleg Preşedintele Curţii. De asemenea, procurorul este ales tot în cadrul acestei Adunări, cu majoritate absolută. Biroul Procurorului acţionează independent, ca organism separat al Curţii.

Cazurile aflate în competenţa Curţii pot fi prezentate de un stat membru semnatar, de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite sau de către Procurorul Curţii care se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat de persoane particulare şi organizaţii non-guvernamentale. Curtea deţine propria forţă de poliţie şi colaborează strâns cu autorităţile statelor semnatare.

România a semnat actul constitutiv al Statului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat la 11 aprilie 2002.

În anul 2014, prin adoptarea Declaraţiei de la Kampala, a fost instituită marcarea la 17 iulie a Zilei mondiale a justiţiei penale internaţionale pentru a aduce în atenţia publică angajamentul comunităţii internaţionale privind rolul justiţiei penale internaţionale ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă la nivel mondial securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune, potrivit https://www.icc-cpi.int/.

În acest an, cu prilejul marcării a 25 de ani de la semnarea instrumentului Statutului de la Roma, reuniunea în formatul Arria (reuniune informală a membrilor Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite care se desfăşoară fără niciun fel de obligativitate juridică şi este organizată la cererea unuia dintre membrii Consiliului - n.red., potrivit www.globalpolicy.org) este prezidată de secretarul de stat Corinne Cicéron Bühler din cadrul Departamentului federal de afaceri externe al Elveţiei şi de ambasadorul Kimihiro Ishikane, reprezentantul permanent al Japoniei la Naţiunile Unite, conform https://media.un.org/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: coalitionfortheicc.org