Ziua mărcii poştale româneşti este sărbătorită la 15 iulie, dată la care, în anul 1858, au fost tipărite primele mărci poştale româneşti, în Moldova, potrivit site-ului www.romfilatelia.ro. Intitulată "Cap de bour", emisiunea era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. A intrat în circulaţie la 22 iulie/3 august 1858, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă, se arată în volumul "Istoria României în date" (2003).

Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cunoscut în lumea filateliştilor cu denumirea "Black Penny".

Marca poştală a avut un puternic impact în ţara noastră, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a intrat în spaţiul românesc un nou obicei, cel al colecţionării mărcilor poştale. Colecţionarii şi comercianţii de tutun vindeau mărci poştale, respectiv Capul de Bour, Principatele Unite sau Cuza. În scurt timp, au început să fie înfiinţate diverse societăţi sau cluburi filatelice, cu o activitate intensă la începutul secolului al XX-lea, care satisfăceau nevoia de comunicare şi de schimburi dintre colecţionari, menţionează site-ul www.romfilatelia.ro.

Lansarea emisiunii de mărci poştale 'Făuritori ai marii Uniri (II)', în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice dedicată Centenarului Marii Uniri, organizată de Biblioteca Centrală Universitară (BCU), 2018.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 

Prima emisiune tipărită în Moldova, în 1858, reproducea semnul heraldic de pe stema statului. În prezent, timbrul reprezintă, alături de drapel, Imn, stemă şi monedă, unul dintre simbolurile noastre naţionale. Mărcile poştale constituie un mijloc de celebrare şi de promovare a patrimoniului naţional, fiind, totodată, un ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei. De-a lungul timpului, Romfilatelia, instituţia desemnată să emită timbrele şi efectele poştale româneşti, a lansat emisiuni filatelice dedicate personalităţilor româneşti şi evenimentelor sau momentelor care au marcat istoria, cultura şi spiritualitatea României.

Lansarea emisiunii de mărci poştale 'Făuritori ai marii Uniri (II)', în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice dedicată Centenarului Marii Uniri, organizată de Biblioteca Centrală Universitară (BCU), 2018.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 

În 2022, cu ocazia Zilei mărcii poştale româneşti, Romfilatelia a pus la dispoziţia publicului larg şi a colecţionarilor pasionaţi o emisiune aniversară, în premieră filatelică naţională, dedicată Poştei Române şi Fabricii de Timbre, care înscriu 160 şi respectiv 150 de ani de la înfiinţare, potrivit unui comunicat de presă al Romfilatelia din 14 iulie 2022. Emisiunea, prezentată sub titlul generic "Ziua Mărcii Poştale Româneşti. Evenimente", a fost pusă în circulaţie la 15 iulie 2022.

Lansarea unei emisiuni aniversare dedicată 'Zilei Mărcii Poştale Româneşti', de către Romfilatelia în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române şi Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO 

"Marca poştală cu valoarea nominală de 6,50 Lei şi coliţa filatelică (cu valoarea mărcii poştale de 32 Lei) sunt dedicate Poştei Române. În compoziţia grafică a celor două piese filatelice se regăsesc Palatul Poştelor, aşa cum se prezenta în anul 1906, portretul semnatarului Decretului de Înfiinţare, Al. Ioan Cuza şi facsimilul Decretului nr. 527 (1 august 1862), prin care se dispunea unificarea administraţiilor poştale din cele două Principate. Marca poştală cu valoarea nominală de 16 Lei prezintă sediul actual al Fabricii de Timbre (construit în 1924) şi primul timbru cu valoare nominală de 1 şi 1/2 Bani, aparţinând primei emisiuni de timbre româneşti tipărită în Fabrica de Timbre.", conform comunicatului de presă al Romfilatelia din 14 iulie 2022. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Timbru poştal, emis de Rofilatelia, care prezintă Castelul Corvinilor din Hunedoara.