La 29 iulie 1958 a fost creată NASA (National Aeronautics and Space Administration), pentru a administra şi a realiza proiecte de astronautică civilă, care anterior erau susţinute de diverse ramuri ale Forţelor Armate ale Statelor Unite, dar şi pentru a recupera progresul înregistrat de Uniunea Sovietică. Administraţia naţională pentru problemele aeronauticii şi cercetarea spaţiului cosmic este programul spaţial civil al Statelor Unite ale Americii şi liderul global în explorarea spaţiului, conform www.nasa.gov. NASA şi-a început oficial activitatea la 1 octombrie 1958.

După ce, la 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietică a trimis primul său satelit în spaţiu cu Sputnik 1, preşedintele american de atunci, Dwight D. Eisenhower, a cerut Congresului să creeze o agenţie spaţială civilă. La 29 iulie 1958, el a semnat legea de creare a NASA, în care se preciza: "Congresul declară că este politica Statelor Unite ca activităţile din spaţiul cosmic trebuie să fie dedicate scopurilor paşnice şi în beneficiul întregii omeniri".

Ca instituţie, NASA este succesoarea unei structuri anterioare, Comitetul consultativ naţional pentru aeronautică (NACA, National Advisory Committee for Aeronautics; 1915). La acea dată, personalul număra doar 8.000 de angajaţi şi avea un buget anual de 100 de milioane de dolari.

În momentul începerii activităţii, NASA a moştenit trei laboratoare de la fosta structură: "Langley Aeronautical Laboratory" (înfiinţat în 1918), "Ames Aeronautical Laboratory" (înfiinţat lângă San Francisco, în 1940), respectiv "Lewis Flight Propulsion Laboratory" (care funcţiona din 1941 şi avea sediul la Cleveland, Ohio). Acestora li se adaugă alte două mici laboratoare pentru teste, situate la Muroc Dry Lake, în deşertul California, respectiv pe Insula Wallops, Virginia.

La 11 octombrie 1958, are loc prima lansare NASA: misiunea Pioneer 1. Un alt succes al primului an de funcţionare l-a constituit lansarea Pioneer 3, primul satelit american ce a atins o altitudine de aproximativ 102.000 km. Primul mare program în domeniul aeronauticii şi al aplicaţiilor spaţiale l-a constituit Programul Mercur, prin care s-a urmărit dacă oamenii pot supravieţui în spaţiu.

Prima lansare NASA: misiunea Pioneer 1, 1958.

La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spaţiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. Anul următor, la 20 februarie, John Glen a fost primul american pe orbită în jurul Pământului, într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7.

A urmat Programul Gemini. Primul zbor cu echipaj uman al proiectului a fost Gemini III, care a avut loc la 23 martie 1965.

Programul Gemini

În anii următori, NASA şi-a concentrat eforturile către zborurile spre Lună, prin Programul Apollo, în contextul în care, la 25 martie 1961, preşedintele John F. Kennedy a declarat că, până în 1970, SUA ar trebui să poată trimite oameni pe Lună şi înapoi pe Terra în condiţii de siguranţă. Punctul culminant al acestei iniţiative l-a reprezentat misiunea Apolo 11, din anul 1969, când s-a reuşit trimiterea primului om pe Lună. Neil Armstrong a fost comandantul navei Apollo 11 care, la 16 iulie 1969, a fost lansată de la baza Cape Kennedy. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong a fost primul pământean care a păşit pe Lună, moment în care a rostit faimoasele cuvinte: ''Un pas mic pentru (un) om, un salt uriaş pentru omenire''. A fost urmat de Buzz Aldrin. Au fost amplasate pe Lună instalaţii de cercetare, fiind prelevate probe de praf selenar; totodată, a fost dezvelită o placă memorială, rămânând înfipt în solul selenar un drapel al SUA. Întoarcerea modulului ''Eagle'', recuplarea cu nava, îmbarcarea astronauţilor şi întoarcerea pe Terra au decurs conform planului. Aterizarea pe Terra a avut loc la 24 iulie 1969.

Apollo 11 - 20 iulie 1969

Skylab a fost prima staţie spaţială americană, construită de NASA şi lansată la 14 mai 1973 de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida. NASA a dus muncă de pionierat şi în ce priveşte lansările de sateliţi. Generaţiile Echo, Telstar şi Syncom au revoluţionat comunicaţiile prin intermediul acestei facilităţi. Navetele spaţiale au devenit un obiectiv major al NASA spre sfârşitul anilor 1970 şi în anii 1980. Proiectate să fie vehicule ce se pot lansa frecvent şi devin reutilizabile, patru navete spaţiale au fost construite până în 1985.

 Skylab-2, 22 iunie 1973

În 1995, a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, acestea participând, alături de alte trei mari agenţii spaţiale - JAXA (Japonia), CSA (Canada) şi ESA (o asociaţie de mai multe ţări europene), la construirea celei mai mari staţii spaţiale, Staţia spaţială internaţională (International Space Station - ISS).

În ziua de 24 aprilie 1990, telescopul Hubble a fost plasat pe orbită de către naveta spaţială Discovery, la 548 km deasupra Pământului, menţionează www.nasa.gov. Telescopul spaţial este rezultatul colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Telescopul Hubble

Totodată, a fost proiectat Telescopul spaţial James Webb, care va găsi primele galaxii ce s-au format în universul timpuriu şi va lua imagini prin norii prăfuiţi, pentru a percepe stele formând sisteme planetare.

Lansată la 16 noiembrie 2022, Artemis I este prima dintr-o serie de misiuni din ce în ce mai complexe care vor permite explorarea omului către Lună şi Marte. Alte misiuni ale NASA: Commercial Crew, Juno - Mission at Jupiter, Perseverance Mars Rover, Parker Solar Probe. Următoarea iniţiativă spaţială a NASA este construcţia Lunar Gateway.

Artemis I, prima dintr-o serie de misiuni din ce în ce mai complexe care vor permite explorarea omului către Lună şi Marte.

Pe lângă numeroasele reuşite, istoria NASA a cunoscut şi trei tragedii majore. Prima, la 27 ianuarie 1967, în cadrul misiunii Apollo 1, a dus la moartea echipajului de trei persoane. La 28 ianuarie 1986, naveta spaţială Challenger s-a dezmembrat la 73 de secunde după lansare, ceea ce s-a soldat cu moartea celor şapte membri ai echipajului. Cea de-a treia s-a petrecut la 1 februarie 2003, când naveta spaţială Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrării în atmosfera Pământului, toţi cei şapte membri ai echipajului murind.

Naveta spaţială Challenger, 28 ianuarie 1986

Agenţia are o forţă de muncă diversificată - în jur de 18.000 de funcţionari publici - şi lucrează cu mai mulţi contractori americani, mediul academic şi parteneri internaţionali şi comerciali pentru a explora, descoperi şi extinde cunoştinţele în beneficiul umanităţii. Cu un buget anual de 23,2 miliarde de dolari în anul fiscal 2021, ceea ce reprezintă mai puţin de 0,5% din bugetul federal total al SUA, NASA sprijină peste 312.000 de locuri de muncă în Statele Unite, generând peste 64,3 miliarde de dolari în producţie economică totală (2019), mai scrie sursa citată.

În cele 20 de centre şi facilităţi ale sale din SUA - şi singurul Laborator naţional din spaţiu - NASA studiază Pământul, inclusiv clima, Soarele şi sistemul nostru solar şi nu numai. Efectuează cercetări, testări şi derulează proiecte pentru a avansa în aeronautică, inclusiv propulsia electrică şi zborul supersonic. Dezvoltă şi finanţează tehnologii spaţiale care vor permite explorarea viitoare şi vor aduce beneficii vieţii pe Pământ.

NASA conduce, de asemenea, o abordare de explorare "Moon to Mars", care include colaborarea cu industria din SUA, parteneri internaţionali şi mediul academic pentru a dezvolta noi tehnologii şi trimite cercetări ştiinţifice şi în curând oameni pentru a explora Luna în misiunile Artemis, care vor ajuta la pregătirea pentru explorarea umană a Planetei Roşii. Pe lângă aceste misiuni majore, agenţia împărtăşeşte ceea ce învaţă, astfel încât informaţiile sale să poată face viaţa mai bună pentru oamenii din întreaga lume. De exemplu, companiile folosesc descoperirile şi tehnologiile NASA pentru a crea produse noi pentru oameni. NASA sprijină, de asemenea, eforturile de educaţie în STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), cu accent pe creşterea diversităţii în forţa de muncă viitoare. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto:www.nasa.gov