Inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă oferă o perspectivă inedită asupra societăţii româneşti de la începutul secolului XX şi până aproape de zilele noastre, menţionează site-ul www.mnar.arts.ro.

Cele peste 30 de colecţii expuse permanent reunesc o mare varietate de lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă românească, europeană şi orientală donate de-a lungul timpului de colecţionari şi artişti, cei mai mulţi dintre ei bucureşteni. Ele reflectă gustul şi puterea de cumpărare a colecţionarilor, preferinţa lor pentru valori consacrate ale artei româneşti sau pentru diferiţi artişti contemporani lor, în timp ce colecţiile monografice ale unor artişti evocă preocupările lor plastice.

Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană şi japoneză, mobilier francez, covoare orientale, dar şi icoane populare din Transilvania.

Muzeul este adăpostit de fostul palat Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din Bucureşti şi restaurată ultima oară în intervalul 2008-2013. El este amenajat astfel încât să sugereze configuraţia originală şi atmosfera specifică fiecărei colecţii.

O parte importantă din patrimoniul de sculptură în piatră al Galeriei de Artă Veche Românească este expusă la Muzeul Colecţiilor de Artă, în cele trei încăperi boltite ''în leagăn" din pivniţele corpului de clădire ce mărgineşte Calea Griviţei. Piesele au aparţinut iniţial unor monumente de arhitectură veche românească, dispărute odată cu sistematizările de la finele secolului al XIX-lea şi apoi din anii 1977-1987, mai menţionează www.mnar.arts.ro.

Pietre de mormânt, pisanii, ancadramente de uşi şi ferestre, coloane monumentale, capitele, ilustrează meşteşugul şi măiestria meşterilor pietrari din Ţara Românească în timpul lui Neagoe Basarab, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Alexandru şi Constantin Mavrocordat. Ele recreează imaginea unui Ev mediu românesc, în care decorarea monumentelor religioase şi civile constituia terenul lor de manifestare, dogma religioasă ortodoxă interzicând reprezentarea ''chipului cioplit'' şi statuara tridimensională. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO