În ţara noastră există atât arbori ocrotiţi declaraţi monumentali şi ocrotiţi de lege, cât şi păduri incluse în arii protejate de interes local sau naţional. Între aceşti arbori legendari se află şi dudul alb pe strada Batiştei (sectorul 2 din Bucureşti, în imediata vecinătate a Bisericii cu hramul Adormirea Sfintei Ana), cu o vechime de sute de ani.

Acest dud este amintit într-o inscripţie aflată pe un zid al bisericii, legată de o "legendă" de pe vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu, spunea Petre Puchiu, reprezentant al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.

Conform "legendei", mahalaua Batiştei era locuită de mici meseriaşi. Acolo fusese construită o biserică din lemn pentru enoriaşii din zonă. În curtea bisericii se afla un dud - care devenise locul de joacă preferat al copiilor din mahala, care se căţărau în el şi mâncau fructele dulci. S-a întâmplat ca de câteva ori biserica din lemn să ia foc, dar dudul a rămas neatins de flăcări. Domnitorului Constantin Brâncoveanu nu-i plăcea să vadă copii cocoţaţi în pom. Într-o zi, a surprins un băiat urcat în dud şi l-a certat. Iar copilul - care se numea Manciu - i-ar fi spus lui Brâncoveanu: "Lasă, Maria-ta! Dudul nostru este voinic! N-o să trăieşti nici tu, Maria-Ta, cât o să trăiască el!".

Aceeaşi "legendă" spune că Manciu a ajuns, după mulţi ani, vătaf al măcelarilor din mahala. El ar fi asistat la momentul în care turcii l-au luat pe Brâncoveanu, împreună cu fiii săi, dar şi la mistuirea bisericii într-un incendiu. Devenit adult şi mai-marele peste breasla măcelarilor, Manciu ar fi ridcat ridicat o biserică, în acelaşi loc, din zidărie solidă, care a fost sfinţită în 1764 (data pisaniei). Manciu a murit trei ani mai târziu, fiind îngropat chiar în biserică, în locul rezervat ctitorilor. Existenţa bisericii este amintită în documente din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, ale familiei Mănciulescu (urmaş târziu al lui Manciu Vătaful, unde se pomeneşte de biserica din mahalaua Batiştei încă din 1730).

Arbore cunoscut sub denumirea de dud alb, monument al naturii, într-o zonă centrală a Capitalei, 24 aprilie 1965.

Foto: (c) LAZĂR SCHINDERMAN/Arhiva istorică AGERPRES

"Legenda" dudului din strada Batiştei poate fi citită în pridvorul bisericii de azi.

Dudul alb a rezistat peste timp, chiar dacă, la un moment dat, în el a apărut o scorbură foarte mare, care a fost cimentată, iar pomul a fost împrejmuit cu sârmă - acoperită în timp de scoarţa acestuia. Dudul nu a vrut să moară, din bătrânul trunchi a răsărit un pui de dud. Angajaţii Bisericii Batiştei au avut mereu grijă de el.

Şi Biserica Batiştei este inclusă în categoria monumentelor istorice, la codul LMI: B-II-m-A-18095.

Arbore de dud alb în imediata vecinătate a Bisericii Adormirea Sfintei Ana - Batişte, monument al naturii, Bucureşti, 24 aprilie 1965. 

Foto: (c) LAZĂR SCHINDERMAN/Arhiva istorică AGERPRES

* * *

Dudul alb este originar din China şi Japonia, apărând în Europa din secolul al VI-lea. Este o specie de climat blând (specie termofilă), care suportă bine seceta şi gerurile iernii, se dezvoltă bine pe soluri uşoare, fertile, cu suficientă umiditate, dar vegetează şi pe terenuri bătătorite din curţi, marginea şoselelor. Suportă şi unele inundaţii de scurtă durată.

În România, Dudul a devenit specie subspontană în regiunea de câmpie şi dealuri, în lunca şi Delta Dunării, aria de extindere fiind mărită pentru creşterea viermilor de mătase. Este un arbore care poate ajunge şi la 15 metri înălţime, cu frunze asimetric lobate şi fructe dulci fade, albe (Morus alba) sau negru-roşiatice (Morus nigra). Tulpina este dreaptă, ramificată de la mică înălţime, iar scoarţa este brun-cenuşie, superficial crăpată. Coroana este globuloasă cu lujeri zvelţi, brun-cenuşii, având frunze de 6-18 cm. Florile sunt verzui şi apar prin luna mai. Fructele sunt de tip soroză (dude), cu dimensiune de 1,5-2 cm, albe, roşiatice sau negricioase, cu pedunculi lungi, comestibile. Maturitatea fructelor este timpurie, anuală şi abundentă. Longevitatea este de până la 150 ani. AGERPRES/(Documentare- Marina Bădulescu, redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Surse text: volumul "Rezervaţii şi monumente ale naturii din România" - autori Gh. Mohan, A. Ardelean, M. Georgescu (Editura Casa de Editură şi comerţ Scaiul, 1993); site-uri: http://www.monumenteromania.ro/, https://protopopiatul2capitala.ro/parohia-batistei/, https://egradini.ro/, https://www.oar-bucuresti.ro/, https://www.lumeasatului.ro/, https://silvanews.ro/, http://metropotam.ro/

***Explicaţie foto din deschidere: Arbore de dud alb în imediata vecinătate a Bisericii Adormirea Sfintei Ana - Batişte, monument al naturii, Bucureşti, 24 aprilie 1965.